Bună ziua! Astăzi vorbim despre răspunsul imun specific, mediat, umoral și celular, după anatomia de la Behrens. Dacă sistemul imun, imunitar, așa cum am văzut în lecțiile trecute, începe să se formeze în luna a treia de viață intrauterină, el devine funcțional când copilașul are șase luni și...
Maturizarea se produce cam în jurul vârstei de un an. În răspunsul imun specific, noi întâlnim tot felul de antigene și de mecanisme. Dacă ne gândim la un antigen de tip viral, pe măsură ce acești virus invadează corpul, un număr mic dintre virus, dintre aceste antigene virale, vor fi înglobate într-un macrofag, o celulă de dimensiuni mari. Acest macrofag va fagocita antigenul, îl va prelucra și îl va expune pe suprafața membranei celulare, pe această tavă, cum i-am spus, pe acest complex major de histocompatibilitate. 2. Molecule proteice care sunt determinate genetic și care vor...
prezenta mai departe antigenul altor tipuri de celule imunitare. Deci, complex major de histocompatibilitate clasa a doua, molecule proteice determinate genetic pe care vor fi expuse antigenele virale prelucrate, procesate la nivelul celulei macrofagului. Dintre... Milioanele de linfocite TH sau T4 care circulă prin sânge se leagă de macrofag doar acele linfocite T selectate pe baza programărilor genetice de a citi antigenul respectiv. Ce înseamnă să citească antigenul?
Să se combine complementar, perfect spațial cu acesta. Deci... Vedem că macrofagul expune antigenul viral în asociere cu complexul major de histocompatibilitate clasa a doua și astfel îl prezintă mai departe acestor linfocite. Cuplarea, repet, cuplarea, interacțiunea se face între macrofagul și linfocitul THT4 care se combină complementar perfect cu antigenul viral.
Linfocitul TH sau T4, care i s-a prezentat antigenul, în urma interacțiunii cu macrofagul, se va mulți foarte mult, are loc o proliferare, o multiplicare clonală a acestor linfocite T. Trebuie să nu uităm că după ce trece starea de boală, multe linfocite T rămân. în organism, rămân în nodulii linfatici, în alte testuri linfoide, fiind responsabile de un răspuns imun secundar, deci la un contact ulterior cu același tip de antigen. Odată activate aceste celule TH sau T4, deci ele se multiplică, o se multiplică, dar activează și alte tipuri de celule, prin descărcarea unor.
Proteine reactive numite limfochine care activează mai departe limfocitele TC sau T-citotact toxice și limfocite B implicate în producerea de anticorpi în răspunsul imun mediat umoral prin producerea aceasta de anticorpi. După ce toate aceste mecanisme au fost amplificate, urmează atacul propriu zis, care este exercitat de linfocitele T citotoxice, care vor distruge celulele infectate de virus, celule tumorale, celule care au tot felul de antigene aberante. Și dacă ne gândim la celule infectate de virus, știm că virusul sunt paraziți obligatoriu intracelulari.
Prin faptul că distrug aceste celule infectate de virus, replicarea virală este blocată, infecția virală este și ea blocată. Deci, distrugerea acestor celule tumorale infectate de virus este realizată de linfocitele citotoxice care au un echipament enzimatic corespunzător. În acest proces intervin și linfocite natural killer care vor afecta celulele ce prezintă orice tip de antigen aberant străin. El poate să fie și o celulă tumorală, o celulă care e transplantată.
Deci dacă luăm o celulă tumorală Proteina care este modificată de la nivelul citosolului din citoplasmă, deci un antigen intern, endogen, aberan, va fi scindat în peptide mai micuțe, în antigene de tip peptidic, care vor fi ulterior procesate în reticul endoplasmatic, în aparatul sau complexul Golgi, vor fi înglobate în vezicule și Vor fi expuse pe suprafața celulară de data aceasta în combinație cu complexul major de histocompatibilitate clasa I, iar celulele acestea, linfocitele natural killer, vor distruge aceste celule cu antigeni aberante, la fel cum fac și linfocitele T citotoxice. Deosebirea dintre linfocitele T citotoxice și linfocitele necilor killer este faptul că acestea, din urmă, constituie un mecanism primar de apărare al organismului împotriva celor tumorale. Sunt mai puțin specializate decât linfocitele T citotoxice.
Ele se leagă de acești antigeni de pe suprafața celulor cu antigena Berans și Le distrug, creează niște găuri în celule și inserează enzime care vor leza membrana celulare, vor distruge celula. Deci, linfocitele T citotoxice distrug aceste celule, fie infectate de virus, fie celule tumorale. O parte dintre ele se transformă în linfocitele T cu memorie, ele vor magazina această informație. La nivel celular, vorbim de o imunitate mediată celular și la un contact ulterior cu același tip de antigen, vor declanșa un răspuns imun secundar, rapid, puternic, eficient.
Deci, în imunitatea tip mediată celular, vorbim de o interacțiune directă dintre celule și structurile străine, antigenul este non-cell, structurile modificate străine. În același timp spuneam că linfocitele THT helper, prin faptul că descarcă linfokine, proteine reactive, activează și celălalt tip important de linfocite, linfocitele B implicate de asemenea în răspunsul imun specific, prin producerea de anticorp. Odată activate linfocitele B, ele proliferează, se divisele mult, o parte se transformă în plasmocite. Celule care sunt capabile să producă anticorpi, adică diferite proteine imunoglobuline ce leagă antigenele, avem o gamă diferită de anticorpi, imunoglobulina G, care e cea mai comună, M, A, D și E, și acești anticorpi asigură imunitatea mediată, umoral, ei circulă prin plasmă, prin sânge, pot să fie și anticorpi legați, inclavați.
în membrana celulară a linfocitului respectiv. Deci aici observăm un linfocit B cu receptori specifici. Vedem imunoglobulinile anticorpii enclavați de data aceasta în membrana celulară. Ei pot să fie și liberi, secretati și să reacționeze direct cu antigenele care circulă prin sânge sau prin limfă.
Ca orice celulă imună, linfocitele B prezintă și ele complex major de histocompatibilitate clasa a doua, care se vor lega specific cu un anumit tip de antigen și vor permite și interacțiunea cu linfocitele TH, T4, T helper. Apoi, linfocitele TH, după un anumit interval de timp, deci ulterior, când... Procesul infecțios a fost rezolvat, deci s-a dat bătălia imunitară, ulterior vor activa și linfocitele T8, linfocitele T supresoare, care vor bloca acest problem, vor bineca.
mecanismele imune de a ieși de sub control pentru că răspunsul imun s-a încheiat și atunci linfocitele T, linfocitele B vor fi inhibate, supresate vor rămâne cele cu memorie care vor asigura un răspuns imun secundar precis Dacă comparăm cele două tipuri de imunitate mediată celular și mediată umoral Observăm că în imunitatea imediată celulară avem o interacţiune directă celule non-cell, că sunt implicate diferite tipuri de limfocite T, TH, helper, T-citotoxice, avem şi limfocitele natural killer şi macrofagile care fagocitează. Vorbim de o imunitate care asigură o protecţie împotriva patogenilor intracelular şi a antigenilor aberante. diferite de seri, diferite de cele proprii care au apărut prin mutați în cazul tumorului sau în cazul celor transplantate, testurile transplantate. În acest caz, antigenul trebuie procesat obligatoriu la nivelul macrofagelor sau al altor celule imunitare. Pe când la imunitatea mediată umoral sunt implicate doar linfocitele B TH sau T4 și macrofagile, deci nu apar linfocitele T, citotoxice sau cele natural killer.
Vorbim de o protecție împotriva antigenilor exogene, extracelulare, care circulă prin limfă sau sânge și nu este necesară prelucrarea antigenilor. De sigur că o să fie stimulate și de un antigen procesat, expus împreună cu complexul major de histocompatibilitate clasa a doua, dar... Poate să reacționeze și drept cu antigenul acesta care circulă prin mediul interne circulant al corpului. În anatomia lui Berens se prezintă diferite tipuri de macrofage, celule mari imunitare, care au rol în fagocitoza diferitor antigene, exogene, provenite din afară. Ele se găsesc în diferite tipuri de testuri și prezintă antigenul împreună cu complexul major de histocompatibilitate, de clasa a doua întâlnit în celule imunitare.
Ele circulă și ajung într-un nodul sau ganglion linfatic unde vor întâlni linfocite tip TH, T helper și vor prezenta antigenul declanșând răspunsul imun ulterior. Astfel vedem că în plămâni avem macrofagii alveolare, în sesutul conjunctiv histiocite, la nivel hepatic avem celule cupfer. În țesutul nervos avem microglii care știm că fagocitează neuronii distruși.
La nivelul osului avem celule mari, gigantice, multinucleate, miteosteoclaste, care prezintă numeroși lizozomi pentru a realiza remodelarea osoasă, în special. În splin avem macrofage splenice, celule din peretele sinusoidilor, care... sunt implicate, de pildă, în distrugerea hematiilor îmbătrânite.
De asemenea, parcurgând și schemele din Berenz, care trebuie să ne obișnuim, observăm aici, în imunitatea mediată celular, cum este activat linfocitul TH. Vedem că aceste antigene reacționează cu linfocitele T. care au receptori care să se potrivească perfect, deci perfect complementari, nu se pot întâlni cu, nu se pot cupla cu linfocite T care să nu se potrivească perfect și odată făcându-se această activare, începe procesul imun prin proliferarea, clonarea linfocitelor T, se obțin linfocite T citotoxice, se activează și celelalte tipuri de celule.
și în felul acesta reacționează cu microorganismele. În imunitatea mediată prin anticorp sau de tip umoral, observăm, aici avem un virus cu antigene virale, el este înglobat într-un macrofag care îl va prelucra, îl va fagucita, îl va prelucra, îl va expune pe membrana celulară împreună cu moleculele acestea complexului major de histocompatibilitate. Clasa a doua, repet, acestea de tip clasa a doua se găsesc doar în celule imunitare, pe când cele de clasa întâi în toate celulele corpului, desigur că macrofagul va avea și acest Complexul major de histocompatite de clasa I, care va arăta că sunt cele care sunt în corpul respectiv, dar acum urmărim antigenul nostru viral, care a fost procesat, prelucrat și expus pe membrana celulară în asociere cu complexul major de histocompatite de clasa II. În acest fel este inițiat răspunsul imun și vedem interacțiunea cu linfocitul TTH, T helper. și cu un ulterior, cu un linfocit B, care va începe să producă anticorpi.
Vedem că avem receptori anticorpi enclavați în membrana celulară, dar și secretați care vor circula liber în sânge, în limfă, intervenind în reacția imună mediată umorală. Anticorpii sau imunoglobulinele sunt niște proteine foarte complexe, care sunt de cinci feluri. Dacă luăm cea mai comună imunoglobulină sau anticorp, imunoglobulina G, ea este o moleculă cu tetracatenare, are patru lanțuri, patru catene, două mai mari lanțuri heavy. grele, mari, heavy și două lansuri ușoare. Ele se îmbin aici la nivelul unei zone numite, prin punți disulfidice, la anumitul unei zone numite zona balama, o regiune care poate fi atacată de anumite tipuri de enzime.
De asemenea, observăm aceste litere C și V, ce sunt porțiunile constante. Iar V, variabile, porțiunele constante se întâlnesc în toate tipurile de imunoglobuline, pe când cele V sunt variabile, ele vor lega în mod specific antigenul. De ce sunt variabile? Ca să se potrivească perfect cu tipul de antigen.
Imunoglobulina G, care este cel mai întâlnit tip de anticorp de imunoglobulină. Este legată de rezistența specifică la boală, are forma aceasta de Y, spuneam că este tetracatenară. Celelalte tipuri de imunoglobuline? Avem imunoglobulina D, care funcționează ca receptor, are situații receptoare pentru linfocitele B și stimulează Linfocitele B care vor produce anticorp. Observăm că linfocitele acestea D au și ele o singură unitate de 4 lanțuri.
Deci avem 4 catene la fel ca la imunoglobulina G. Deci vorbim de un număr de unități din un set de câte 4 lanțuri. Dacă mergem mai departe... La imunoglobulina M vedem că avem 5 astfel de unități din câte 4 lanțuri, deci avem în total 4 ori 5 sau 5 ori 4, 20 de lanțuri polipeptidice, în total grele și ușoare. Deci 20 de lanțuri polipeptidice.
Acesta imunoglobulina de tip M este... prima care îmi ajunge în locul infectat, prima care interacționează cu antigenele. Despre imunoglobulina G am vorbit, am văzut că avem o singură unitate, aceasta Y cu acesta, cu patru lansuri. Imunoglobulina A, care, spre o sebie de celelalte care se găsesc în sânge și limba, ea se găsește în secrețiile și în diferitele cavități.
Ea Are două astfel de unități, are câte patru catene, deci în total avem patru ori doi, opt lanțuri polipeptidice. Intervine de-a lungul tractului respirator, de-a lungul tubului digestiv, să câți neam că se află și în cavități. Immunoglobulina E intervine în reacțiile de tip alergi, prezintă o singură unitate din aceasta cu patru lanțuri, la fel ca imunoglobulina G și imunoglobulina D.
Imunoglobulina este prinsă pe membrana celulară a bazofilelor și a mastocitelor. Mastocitele sunt și cele celule derivate din bazofile. Sunt implicate în alergii, produc substanțe de tip vasodilatator, histamină, serotonină, diferite substanțe care asigură simptomele alergice cu urticarie, cu strânut. cu diferitele simptome din alergii. O persoană care are un procent mare în sânge în infă de imunoglobulina E este o persoană predispusă la astfel de alergii.
Aici observăm diferite tipuri de imunoglobuline. Ne putem imagina că este imunoglobulina G, cea mai întâlnită. care formează o adevărată plasă cu diferite tipuri de microorganisme, o adevărată aglutinare care asigură o fagocitoză deosebită, o intensificare a răspunsului imun. Aceasta a fost lecția noastră despre răspunsul imun specific în care au fost implicate diferite tipuri de limfocite, dar și...
Macrofage, modul în care ele au reușit să comunice pentru a lupta împotriva unei infecții, dar și în momentul în care în organism apar antigene aberante, putem să tragem concluzia că dacă sistemul nostru imunitar este foarte bun, putem să luptăm eficient împotriva apariției unui. cancer. De asemenea, vedem că sunt implicate o mulțime de substanțe reactive, de proteine reactive, limfochine, anticorp, cu diferite denumiri. Vedem că după ce infecția s-a rezolvat, intervin limfocitele T supresor, care vor bloca celelalte tipuri de limfocite, blocând sistemul, blocând fenomenele de tip de hiperimunitate, boli autoimune.
În speranța că am reușit să vizualizăm împreună mecanismul acesta de imunitate celulară și umorală, vă urez o zi frumoasă și nu uitați să vă abonați. La revedere!