Bună ziua! Astăzi vom face ultima lecție din capitolul 4 din anatomia lui Behrens și vom vorbi despre țesutul muscular și nervos, ultimile două tipuri de țesuturi fundamentale din corpul uman. Începem cu țesuturile musculare. Un țesut muscular este format din celule sau fibre musculare capabile de contracție.
După tipul de contracție și după organizarea lor microscopică, identificăm următoarele tipuri de țesut muscular. Avem țesut muscular striat sau scheletic, care se găsește în mușchii scheletici, se numește așa pentru că are niște striații microscopice, el se contractă voluntar, așa cum spuneam, și va fi controlat prin sistemul nervos somatic. Apoi avem țesutul muscular striat de tip cardiac, mușchiul cardiac.
Acesta este format din celule ramificate, între care există discuri intercalare cu joncțiuni acestea de tip gap, care permit comunicarea celulară și asigură contracția în tandem a celulor miocardului atrial, determinând sistola atrială. apoi a celor din miocardul ventricular, determinând sistola ventriculară. Țesutul muscular striat de asemenea este nese sub control voluntar.
El prezintă celule care asigură un anumit automatism sau ritmicitate prin modificări metabolice ritmice la nivelul lor. Țesutul muscular neted se numește așa pentru că nu are striație, el este de tip involuntar, se găsește... În viscere, adică în organele interne, în vase de sânge, observăm că el nu are striații și are această formă fusiformă, celule fusiforme cu un nucleu unic central.
În timp ce la primul tip întâlneam celule polinucleate, multinucleate cu mai mulți nuclei. Deci contracție voluntară doar la mușchiuri striat sau scheletic, dincoace la celelalte două tipuri, contracție de tip. Involuntar.
Dacă privim mai în detaliu, țesutul musculat striat sau de tip scheletic, el se găsește în mușchii de pe schelet și prezintă microscopic striatii deoarece în sarcoplasmă, în citoplasma lor, există organite celulare cu rol în contracție numite miofibrile, formate din miofilamente proteice de două feluri. mai groase de miozină și mai subțiri de actină și ele glisează, se întrepătând în timpul contracției musculare, determinând scurtarea mușchiului. Tesutul muscular striat de tip cardiac, și-o numit un miocard de lucru, este format din cele care păstrează, observăm striațiile, au joncțiuni gap sau discuri intercalare între ele, care asigură o comunicare perfectă. Dintre celulele adiacente, ele au o formă ramificată și observăm această dispoziție ramificată și discurile intercalare, limitele clare dintre celule.
Deci nu sunt un sincițiu structural, o masă citoplasmatică cu mai mulți nuclei, ci constituie sinciții funcționale prin aceste joncțiuni de tip gap. Avem și tesuduri speciale în mimă exitoconductoare, celule miocardice modificate care generează ritmic impulsuri nervoase, determinând automatismul cardiac și apoi le conduc proprietatea de conductibilitate. La nivelul viscerilor tesud muscular de tip neted se observă celule cu o formă fusiformă, formă de fus, cu nucleu central.
De asemenea, în vasel de sânge întâlnim astfel de... tesuturi si muschii filor de par muschinete sau plasticitate permit alungirea a filor musculare fara o crestere significativa a presiunii intracavitare permitand umplerea organelor cavitare, de pilda a vezicii urinare aspectul este nete, nu mai avem striatii microscopice pentru ca miofilamentele de actina si miozina nu mai formeaza discuri clare si intunecate ci sunt dispuse randomii Ele glisează, se întrepotând în contracție, dar nu mai apare așezarea aceea sub formă de destriații. În fine, țesutul muscular, țesutul de tip...
Tesutul nervos este ultimul tip de tesut fundamental. Este un tesut care recepționează informații, transmite informații către centri nervoși, transmite comensi către efectori. Putem spune că este expert în funcția de comunicare.
Tesutul nervos prezintă două tipuri de celule, celule gliale sau nevroglice sau nevroglii, care sunt celule de suport și neuroni, celule specializate. Celulele gliale... Ele se pot divide și au diferite funcții, secretă mielina, sintezează mielina, digeră sau fagocitează neuronii distruși, protejează neuronii, intervin troficitatea în hrănirea lor, pe când neuronii sunt celulele specializate în generarea și conducerea de impulsuri nervoase.
Un neuron are un corp celular în care se află un nucleu de regulă unic. Cu citoplasma, în care se găsesc organite comune și specifice, și două tipuri de prelungiri, dendrite și axoni. Dendritele sunt într-un număr variabil, ele conduc impulsul nervos întotdeauna spre corpul celulei, spunem centripet, iar axonul conduce impulsul nervos centrifug până la butonii terminali, unde vor fi transmisi prin sinapse chimice neuronilor următori. Tipurile de neuroni se pot clasifica după diferite criterii, după formă, după rol, după poziția în sinapsă, dar cea mai frecventă este clasificarea în ținând cont de sensul conducerii de informații. De exemplu, avem neuroni senzitivi care duc informațiile de la recepturi la centri nervoși ce se găsesc în sistemul nervos central, adică în modul vaspinării și în creier.
Acești neuroni senzitivi preiau informațiile prin dendrită, le conduc apoi centrii peste corpul celular și prin axon centrifug până la un neuron care poate fi intercalar. Neuronul intercalar sau de asociație face legătură, neuronul intercalar face legătură de neuronul senzitiv și cel motor. El primește aceste informații, le interpretează, le conduce mai departe spre neuronul motor. Neuronul intercalar sunt în sistemul nervos central. Neuronii motori trimit comenzile sub formă de impulsuri nervoase spre efectori care sunt mușchi sau glande.
Aceasta a fost ultima lecție despre țesuturi. În speranța că v-a fost util, vă orez o zi frumoasă în continuare. Numai bine!