Baltagul de Mihail Sadoveanu romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu 1880 1961 a apărut în noiembrie 1930 și este un adevărat Poem al naturii și al sufletului omului simplu o mioriță în dimensiuni mari spunea George Călinescu versul moto stăpâne stăpâne mai cheamă și un câne Argumentează viziunea mioritică asupra morții căreia s oveanu îi dă o nouă interpretare aceea a existenței duale ciclice succesiunea existențială de la viață la moarte și din nou la viață romanul Baltagul a fost scris în numai 17 zile și publicat în noiembrie 1930 când Mihail Sadoveanu împlinea 50 de ani fiind primit cu un ropot de recenzii entuziaste de către exegeții vremii romanul are ca sursă de inspirație Baladele populare de la care s veanu preia idei și motive mitologice românești salga adică setea de împlinire a actului justițiar de înfăptuire a Dreptății ce domină toate faptele eroinei dolca ideea profundei legături a omului cu animalul credincios Miorița tema motivul conflictul discursul epic simplu concepția asupra morții sunt numai câteva dintre cele mai semnificative elemente ale baladei ce se găsesc și în Roman tema romanului tema romanului ilustrează lumea arhaică a satului românesc sufletul Țăranului moldovean ca păstrător al lumii vechi al tradițiilor și al specificului Național cu un mod propriu de a gândi a simți Și a reacționa în fața problemelor cruciale ale vieții apărând principii de viață fundamentale statornicite din vremuri imemorabile semnificația titlului mit și tradiție titlul este simbolic Întrucât în mitologia autohtonă Baltagul este arma magică și simbolică menită să împlinească dreptatea este o unealtă justițiară ea este în basmele populare furată de forțele malefice adică zmeii și redobândită de personajul pozitiv principala trăsătura baltagului este că atunci când este folosit pentru înfăptuirea Dreptății aceasta nu se pătează de sânge unealta Răului se dovedește a fi întoarsă arma binelui Baltagul dă prilej vitoriei Lipan ca prin abile întrebări să l ispitească pe Calistrat Bogza afară din tăcerea sa pentru a vorbi și a se demasca în sensul basmului arhaic Baltagul este unealta magică însușită de răufăcător și recucerită de erou obiectul pare învestit cu puteri uimitoare atâta vreme cât se află află în posesia lui răufăcătorul se păstrează ascuns dar și labirint în Roman este vizibil simbolul labirintului ilustrat de drumul șerpuit pe care îl parcurge Vitoria Lipan în căutarea soțului atât un labirint interior al frământărilor sale de la neliniște la bănuială apoi la certitudine cât și un labirint exterior al drumului săpat în stâncile munților pe care îl parcursese și Nechifor Lipan acest labirint cu drumurile sale șerpuite am Ște curgerea continuă a vieții spre moarte și a morții spre viață Vitoria pornește în căutarea soțului din interior din întuneric pentru a putea ajunge în exterior la lumină în mitologia universală labirintul este Casa securii duble sugerând dualitatea existențială adică un simbol al vieții și al morții centrul acestui labirint este Râpa dintre suha și sabasa unde zac osemintele lui Nechifor Lipan structura romanului evidențiază două componente una simbolică Mitică și cealaltă epică realistă care se interferează pe parcursul întregului Roman romanul Baltagul este o operă epică deoarece naratorul omniscient își exprimă indirect sentimentele și concepțiile prin intermediul personajelor și al acțiunii modalitatea narativă se remarcă prin absența mărcilor formale ale naratorului și relatarea la persoana a treia fapt ce Argumentează detașarea acestuia de evenimente timpul în care are loc acțiunea este limitat și cronologic întâmplările se petrec în toamnă până în primăvară dar nu este precizată perioada deoarece Vitoria Lipan trăiește într un timp mitic românesc un timp spiritual al credințelor și datinilor străvechi care au valabilitate în orice epocă perspectiv spațială este reprezentată de meleagurile accidentate și stâncoase ale munților din Moldova ilustrând viața aspră a muntenilor acțiunea este complexă iar structura este mai complicată decât la povestire sau la nuvelă în cele 16 capitole precedate de o legendă fascinantă sunt povestite în principal acțiunile vitoriei Lipan de a afla adevărul despre absența soțului ei și de a împlini dreptatea prin pe pedepsirea răufăcătorilor specific romanului este și conflictul interior al eroinei ilustrat prin zbuciumul profund al sufletului ei chinuit de incertitudine în care se manifestă un drum lăuntric sinuos de la neliniște la adevăr numit labirint interior care conturează un personaj mult mai complex decât în povestire sau nuvelă cele 16 capitole ale romanului evidențiază trei idei esențiale primele șase capitole cuprind așteptarea femeii dominate de neliniște și Speranță de semne rău prevestitoare se prezintă gospodăria Lipan ilor oamenii și obiceiurile locului capitolele 7 13 ilustrează căutările vitoriei pe drumul parcurs de Nechifor Lipan în care sunt trimiteri la obiceiuri și tradiții botez nuntă precum și descrierea locurilor abrupte ale munților ultima parte capitolele de la 14 la 16 evidențiază Găsirea rămășițelor pământești ale lui Nechifor ritualul înmormântării demascarea criminalilor înfăptuirea actului justițiar și ideea de ciclicitate existențială a vieții către moarte și din nou la viață să luăm de la coadă toate câte am lăsat construcția subiectului incipitul îl constituie legenda privind rânduielile pe care Domnul Dumnezeu le a stabilit pentru toate neamurile omenești după Facerea lumii legenda o spunea Nechifor Lipan la cumătrii și la nunți de la care era nelipsit În vreme de iarnă și Această poveste îi vine în minte nevestei lui Vitoria din memoria afectivă ea având aici rolul de narator mesager legenda este o prezentare a locuitorilor din Munții țărilor de sus a trăsăturilor aspre de caracter generate de traiul în locuri stâncoase a vieții dure a muntenilor căr cărora Dumnezeu le hărăzise să stăpânească ce au și în plus le dăruise o inimă ușoară ca să vă bucurați cu al vostru acțiunea romanului este simplă subiectul având un singur fir epic și anume drumul parcurs de Vitoria Lipan în căutarea soțului său Nechifor efortul căutării urmează un traseu dificil și sinuos Vitoria parcurgând un drum al neliniștilor și al zbuciumului sufletesc sub forma labirintului interior și altul un labirint exterior pe cărările șerpuite și înguste ale munților dorind să afle adevărul și să împlinească dreptatea în Măgura tarcăului Vitoria Lipan este îngrijorată că ceva rău s a întâmplat cu bărbatul ei Nechifor Lipan care plecase la Dorna să cumpere o turmă de oi și nu se întorsese cum ar fi trebuit și nici nu dăduse vreo știre niciodată până acum el nu întârziase atât de mult 73 de zile deși zăbovise uneori la vre o petrecere că îi plăcea cântecul și vinul bun femeia încerca să ajungă până la el cu gândurile îi auzea în mintea Ei numai glasul dar nu putea să i vadă chipul lipanii aveau atâta avere cât le trebuia și din cei șapte copii cu cât îi binecuvântate se Dumnezeu mai trăiau doi o fată Minodora și un băiat Gheorghiță frământând se pentru întârzierea bărbatului ei Vitoria crede că e primul semn rău care a împuns o în inimă atunci când îl visează pe Nechifor Lipan călare cu spatele întors către ea trecând spre asfințit o revărsare de ape iar altă dată îl visase trecând călare o apă neagră era cu fața încolo ceea ce înseamnă că ceva rău s a întâmplat cu Nechifor atunci când cocoșul se întoarse cu secera cozi spre focul din horn și cu pliscul pe poartă Victoria înțelege că Nechifor nu vine deoarece cu coșul dă semne de plecare iar nourul către Ceahlău e cu bucluc încercând să găsească răspuns la semnele rău prevestitoare Vitoria se duce la preotul Dănilă care îi Promite că va face o slujbă și va citi la biserică pentru ca Dumnezeu să facă lumină și are să ți aducă pace femeia se duce și la baba maranda vrăjitoarea satului care îi spune că Nechifor și a găsit una cu ochi verzi și cu sprâncenele îmbinate oferindu se să facă vrăj ca să l aducă înapoi Vitoria refuză pentru că vrea mai întâi să facă rugăciunile cele de cuviință la Maica Domnului apoi să țină post negru 12 vineri în șir și până atunci poate că vine și Lipan acasă bănuiala că s a întâmplat o Nenorocire o devora ca un vierme neadormit se închide în sine să caute în interiorul ei lumina călăuzitoare se desfăcuse încet încet de lume și intrase oarecum în sine ilustrând labirintul interior concentrarea profundă a vitoriei este atât de mare încât timpul stătu fiind însemnat numai cu vinerile negre în care se purta de colo colo fără hrană fără apă fără cuvânt cu broboada cernit peste gură desprinsă de realitatea înconjurătoare ea se socotea moartă ca și omul ei care nu era lângă dânsa ceea ce înseamnă că de la bănuială ajuns la certitudine și se hotărăște să plece în căutarea adevărului să afle ce s a întâmplat cu soțul ei dacă a intrat el pe celălalt tărâm Oi intra și eu după dânsul Vitoria pune ordine în gospodărie cu o luciditate impresionantă pe Minodora o duce la mănăstire vinde agoniseala pentru a face rost de bani pentru drum lasă argatul lui Mitrea cele de trebuință și porunci pentru timpul cât va lipsi îi comandă fiului ei un baltag pe care î sfințește preotul și a doua zi pe 10 martie Vitoria pleacă împreună cu Gheorghiță În căutarea lui Nechifor urmând întocmai drumul parcurs de acesta și având un scop bine definit Mai ales dacă i pierit Cată să l găsesc căci viu se poate întoarce și singur episodul narativ al călătoriei conturează drumul pe care îl parcursese Nechifor și pe care Victoria îl urmează întocmai nevasta întreabă peste tot pe la hanuri și pe la oameni de bărbatul cu căciulă brumărie și cal negru ținta ea și Gheorghiță sunt însoțiți până la Călugăreni de Domnul David și primul popas îl fac la han la Donea care le spune că nu l mai văzuse pe Nichifor cam de astă toamnă următoarele popasuri la Călugăreni apoi la farcașa Cei doi drumeți află că un Muntean care avea un cal negru ținta în frunte și căciulă brumărie trecuse pe acolo la Borca sătenii au abătut din cal ca să participe la o cumetrie masă după botezul unui copil unde Vitoria a închinat paharul de băutură către nași iar la Cruci cei doi călători au dat peste o nuntă unde Vitoria a primit Plosca și a făcut frumoasă urare Miresei Considerând însă că este un semn rău faptul că întâi am dat peste un botez și s ar fi cuvenit să văd întâi nunta și pe urmă botezul la Vatra Dornei cei doi călători află de la prefectură că în Lun luna noiembrie Nechifor Lipan cumpărase 300 de oi fiind cea mai mare vânzare din târg apoi vânduse 100 de oi la doi Munteni și o luaseră împreună spre neagra ca urmare Vitoria hotărăște să se întoarcă așa cum presupune că s ar fi întors și Nechifor luând drumul spre casă poposind la o crâșmă de la marginea dornelor nevasta află de turma de 300 de oi și de trei oameni călări precum și de cel care era pe un cal negru ținta și purta căciulă brumărie următoarele informații le capătă la Broșteni la Borca apoi la sabasa aflând și aici urma oilor și a călăreților coborând muntele drumeții s au oprit în satul suha unde ținea crâșmă domnul Iorgu Vasiliu care le spune că trecuseră mai întâi oile și ciobanii apoi sosiseră și cei doi stăpâni nu trei Cum susținea munteanca mai ales că i și cunoștea pentru că erau de prin partea locului pe cel cu buză crăpată îl chema Calistrat boxa iar pe celălalt mai mărunt Ilie cuțui vitorie i se pare limpede că în aceste două localități s a petrecut omorul trecând din nou muntele la sabasa pe când întreba din casă în casă despre Lipan nevasta Descoperă câinele soțului ei Lupu care îi călăuzește pe Vitoria și pe Gheorghiță într o râpă Unde găsesc osemintele lui Nechifor Lipan femeia observă că are căpățâna spartă de Baltag și socotește că este datoare să afle adevărul și să i găsească pe criminal deoarece cine ucide om nu se poate să scape de pedeapsa dumnezeiască Vitoria face rânduielile cuvenite pentru mort anunță autoritățile se îngrijește de preot angajează bocitoare și veghează ca toate ritualurile să fie respectate până în cele mai mici amănunte Tot satul se adunase la biserică chemat de zvonul clopotelor și de sunetele Bucium elor și s a făcut slujbă mare cum puține s au văzut în sabasa episodul denunțării vinovaților începe cu vizita vitoriei la prefectură ea nu acuză pe nimeni dar modul insinuant în care își exprimă nedumeririle în legătură cu dispariția unui posibil martor care ar fi trebuit să asiste la Târgul făcut de cei trei oieri la cumpărarea oilor ori în legătură cu existența chitanței de primire a banilor ce ar fi trebuit să se afle în chimirul mortului sunt sugestive pentru inteligența Victoriei și înclinațiile ei de detectiv este foarte insistent atunci când îi poftește la îngropăciune pe subprefectul balmez Dar și pe Calistrat Bogza și Ilie cuțui cu scopul de a pune în scenă demascarea și pedepsirea criminalilor dovedind o dibăcie deosebită în cunoașterea firii umane după înmormântare pomenirea mortului s a făcut acasă la domnul Toma și pentru că era în vremea postului cel Mare fusese mai greu cu mâncarea dar băutură era destulă și bună care împlinea lipsurile și Vitoria era mulțumită că bărbatul ei își găsise În sfârșit hodina scena de mascării ucigașilor este cutremurătoare îndemnându-și să bea Victoria observă că boxa are un baltac despre care spune că e mai vechi și știe mai multe apoi ea începe să povestească fapte așa cum se petrecuseră pentru că i le spusese Lipan atunci când îl priveghe ASE în râpă toți meseni tăcuseră iar subprefectul se arătă foarte interesat de povestea Victoriei Nechifor Lipan umbla la deal vremea era în asfințit și împreună cu el mai erau în afară de câine doi oameni unul se uita dacă nu trece cineva iar celălalt venea ușor în spatele lui ră pălitură și bărbatul a căzut cu capul în coama calului pe care ucigașul l a împins în râpă câinele s a repezit la criminal dar acesta L a lovit cu piciorul sub bot prăvălindu-se care a lovit pe tat tău îl lovește scurt cu muchia baltagului în frunte în timp ce câinele se năpusti la beregată Calistrat Bogza mărturisește că eu l am pălit într adevăr pe Nichifor Lipan și l am prăvălit în râpă după cum a dovedit nevasta lui fiind împreună cu Ilie cuțui și recunoscând că l a ucis ca să i luăm oile odată adevărul aflat și criminalii pedepsiți Vitoria se pregătește să se ducă acasă plănuind că se va întoarce pentru parastasul de pat de zile când vor face praznic cu carne de miel de la turma cea nouă Tot atunci o Va aduce aici și pe Minodora ca să cunoască mormântul tatălui ei apoi se vor întoarce cu toții acasă la Măgura ca să luăm de coadă toate câte am lăsat aceeași luciditate a femeii care se gândește că nu poate să o dea pe Minodora după feciorul acela înalt și cu nasul mare al dăscăliței topor legătura spirituală dintre cei doi soți este solidă și eternă ea se bazează pe dragostea de 20 și mai bine de ani Vitoria și Nechifor Lipan formează o pereche de inițiați un cuplu Ce simbolizează triumful iubirii asupra Dramei existențiale a omului și asupra Răului din sufletul om deoarece lumea asta E mare și plină de răutăți în romanul Baltagul Mihail Sadoveanu Realizează o uniune deplină a sufletelor celor doi soți care comunică nu numai în timpul vieții ci mai ales dincolo de moarte ceea ce a făcut să fie considerat un roman de dragoste romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu este o specie a genului epic în proză de mare întindere cu acțiune concentrată și cu o intrigă bine evidențiată personajele puternic individualizate sunt angrenate în conflicte puternice iar structura narativă conturează o imagine profundă a sufletului țărănesc și a vieții patriarhale Principalul mod de expunere este narațiunea iar personajele se conturează direct prin descriere și indirect prin propriile fapte gânduri și vorbe cu ajutorul dialogului și al monologului interior în romanul Baltagul Mihail Sadoveanu a pus accentul pe obs ație restrângând descrierea și dezvoltând acțiunea prin construirea unor caractere puternice variate sau pitorești acesta fiind probabil cel mai reușit Roman obiectiv inspirat dintr o baladă populară nicăieri n a pus Sadoveanu mai multă obiectivitate și mai puțin sentimentalism decât în acest Roman spunea Nicolae Manolescu în Sadoveanu sau utopia cărții