Bună ziua! Astăzi vom încerca să înțelegem împreună structura pielii după anatomia lui Behrens. Vom vedea că pielea este formată din epiderm și din derm, în timp ce hipodermul este o reacție subcutanată care nu aparține pielii, deși prezintă conexiuni vasculare și nervoase importante cu structurile pielii. Epidermul Este primul component important. El are patru straturi în zonele cu piele mai subțire, și anume strat bazal, strat spinos, strat granulos și strat cornos, în timp ce în zonele cu piele mai groasă, așa cum este pielea de la nivelul tălpilor sau palmelor, apare un al cincilea strat, stratul lucid.
Deci 4 sau 5 straturi. Primele două, stratul bazal și stratul spinos, deci bazalul și spinosul, formează așa numita pătură germinativă, pentru că sunt celule care se dividă, asigurând regenerarea epidermului, în timp ce următoarele două sau respectiv trei straturi formează... pătura cornoasă cu celule care sunt tot mai încărcate cu cheratină și celule care nu se mai divid.
În primul strat, stratul bazal, avem aceste tipuri de celule melanocite, cheratinocite, celule Merkel și celule dendritice. Stratul bazal, îl vedem aici, este format dintr-un singur rând de celule. Care sunt de diferite tipuri?
Avem celule cheratinocite care vor produce cheratina in straturile urmatoare. Avem celule dendritice care sunt celule cu rol imunitar, sunt o fel de santinele imunitare. Ele au rol in prezentarea, in mod profesionist, daca putem spune, a antigenelor altor grupari de globule albe, deci rol imunitar. Avem celule merg. care sunt celule epiteliale modificate, celule senzoriale, la care ajung terminații ramificate de tip dendritic ale neuronelor senzitivi.
Celule Merkel sau discurile Merkel, așa cum le-ați învățat la școală, sunt receptori tactili importanti și îi găsim aici în stratul bazal al epidermului. Avem și melanocite care produc melanina, un pigment brun. care ajunge în tot epidermul atunci când pielea este mai închisă, este produsă mai multă melanină.
Deci celule dendritice, cheratinocite, celule Merkel și melanocite. Acestea sunt celule din stratul bazal, strat bazal care se așează pe membrana bazal, aceasta cu aspect ondulat, care se află la joncțiunea dintre epiderm și derm. Epitelul. Epidermă este un epiteliu pavimentos, stratificat, keratinizat și știm că toate epitelile nu sunt vascularizate, ele se hrănesc prin difuziune de la nivelul țesuturilor subiacente, țesuturi care se află sub membrana bazală și iată primul strat de celule din epidermă. Este cel care primește în mod direct nutrimente de la vasele de sânge conținute în țesul conjunctiv al dermului.
Deci strat bazal sau germinativ cel mai profund se divid intens, celule cubice sau cilindrice primesc în mod direct, cum spuneam, nutrimente prin difuziune. Următorul strat din epidermă este stratul spinos. Se vede acesta, spinii nu sunt altceva decât niște desmozoni, corpuscul de legătură care leagă strâns aceste celule, deci un număr de 6-20 de rânduri de celule legate strâns prin desmozon, care dau acest aspect de spini. Celulele se divid puțin mai intens, ele... Totuși se divid și atunci fac parte împreună cu stratul bazal din pătura germinativă a pielei.
Cheranotinocitele încep să producă cheratină. care se va acumula tot mai mult în straturile următoare, putem spune că aici începe procesul de cheratinizare în stratul spinos. Următorul strat, stratul granulos, așa cum îi spune numele, va avea celule care au tot mai multe granulații de cheratină, sunt 3-5 rânduri de celule turtite, celule aplatizate.
Observăm cum nuclei se fragmentează, încep să se degradeze. De asemenea, observăm în citoplasmă, avem keratohialin, un precursor al keratinei. Keratina aceasta se va acumula tot mai mult. Deci locul de formare al keratohialinului și a keratinei în principal este la nivelul stratului granular. S-a constatat că dacă nu ar fi acest stadiu de keratohialin intermediar, deci în lipsa lui, keratina ar fi mult mai rigidă, așa cum este cea din unghii, din păr.
De asemenea, observăm că aceste celule turtite aplatizate, cu nuclei care încep să se fragmenteze, la acest nivel celulele încep să moară. Ele vor fi înlocuite treptat de substanțele acestea, două de cheratohialin și de cheratine. Deci aici celulele încep să moară, intrăm în pătura cornoasă cu celule care vor fi tot mai, care încet încet vor muri. Stratul următor, stratul lucid al epidermului, care se află doar în pielea groasă, cum spuneam, Conține o substanță care se numește eleidă, deci strat lucid cu eleidă. Eleidă este o substanță intermediară între cheratohialin și cheratină.
Sunt celule moarte, în general celule care au un aspect clar a citoplasmei, turtite, nuclei dispar, așa cum observați. Și, repet, acest strat se află doar în zonele cu piele groasă. Ultimul strat din așa-numita pătură cornoasă a pielei, stratul cornos, acest strat cornos, prin îngroșare, formează hipercheratoza, calusul, bătăturile.
Sunt 25 de rânduri de celule foarte, foarte turtite, au foarte multă cheratină, celule sunt moarte și se descoamează prin faptul că legăturile dintre ele dispar. Deci iată stratul cornos, este cel mai superficial, circa 25 de rânduri de celule, cum spuneam, foarte turtite, multă, multă cheratină. Cheratina aceasta face să fie pielea impermeabilă, e o barieră foarte...
importantă, mecanică și împotriva infecțiilor. Iată, celulele, vedem, cheratinocitele moarte, cum se descoamează, pentru că, spuneam, legăturile dintre ele tot slăbesc. Acestea au fost cele 5 straturile epidermidin, 5 în zona cu piele mai groasă, și vom continua cu... Dermul, următorul component al pielii, asigură o rezistență mecanică importantă a pielii și putem spune că vorbim de o separare, dar și o comunicare cu epidermul prin membrana bazală.
Această jonțiune derm-epiderm este ondulată. și asigură această și separare, dar și comunicare între cele două. Dermul, fiind un țesut conjunctiv, lax și de tip areolar, lax areolar și chiar puțin țesut adipos, este un țesut care are o rețea vasculară, vascularizație bogată, care va hăni de sigur prin difuziune și epidermul. Încă o dată, joncțiunea aceasta a limitat dintre epiderm și derm ondulată. Aceste proiecții ridicături se numesc papile și aceste proiecții tronconice, dacă vreți, partea aceasta destul se cheamă creste, se numește creastă papilară.
Crestele papilare, prin imprimarea lor, determină amprentele. Deci, amprentele nu înseamnă decât imprimarea crestelor papilare care se află la jonțiunea dintre epiderm și derm. Spuneam că dermul are țesut conjunctiv lax areolar și țesut adipos.
Diferența este între țesutul adipos, pot să-l consider ca fiind un rezervor, de grăsime, de energie, un izolator de căldură, iar cel areolar este un țesut conjunctiv, lax, cu multă substanță fundamentală, e un țesut, dacă vreți, de umplutură, un țesut de susținere, care formează diferite legături între structuri. Dermul are două straturi, vorbesc de un strat papilar sau un derm papilar și un derm reticular. În stratul... papilar, cuțe, subconjunctiv, lax, areolar. Avem diferite tipuri de celule.
Avem macrofage, care sunt celule imunitare cu rol în fagocitoză. Avem fibroblaste, care sunt celule principale în testul subconjunctiv. Ele produc colagen, printre altele. Fibroblastele sunt cele care intervin în vindecarea unei râni. Desigur, avem vase de sânge, avem receptori tactili, termice, deci pentru cald, pentru rece, receptori dureroși, deci strat papilar și strat reticular.
Se numește așa pentru că avem fibre de colagen dispuse în rețea, de aceea denumirea de reticular. Ce mai avem la nivelul stratului reticular? Avem foliculii piloși, iată, foliculii piloși, care nu sunt altceva decât putem să le considerăm niște derivate ale epidermului în derm. Prin gruparea aceasta de celule epidermice care se extind în derm, vor forma foliculul pilos. unde se află rădăcina firului de păr, rădăcina firului de păr se află în interiorul folicului, tot la nivelul dermului reticular vedem mușchii erectori ai firului de păr, care asigură zbălirea firului de păr de pe corp.
Atunci când este frig sau când suntem foarte stresați, are loc un reflex, în un limit... Piloerector, zbârlile apălui de pe corp și este un reflex realizat prin sistemul nervos vegetativ simpatic, care intervine în condiții de fugă sau luptă. Stratul acesta reticular are multe vase de sânge, are și el receptori.
Mai observăm glandele sebacee, care sunt glande exocrine, ce produc sebum, o substanță de tip lipidic. care se duce de-a lungul firului de păr și îngrașă firele de păr și ajunge și la nivelul pielei, asigurând o barieră, o manta acidă a pielii, un rol protector. La acest nivel mai sunt și glande sudoripare și acesta a fost dermul cu cele două zone, derm papilar, derm reticular, țesul conjunctiv. cum spuneam, care, având vase de sânge, va hrăni și prin difuțiune și epidermul.
Hipodermul, conform Behrens, este considerat testul subcutanat, nu aparține structurilor pielii, deși el este integrat structural și funcțional cu pielea, datorită posesiei în comun a rețelei vasculare și nervoase. Hipodermul este structurat de fascia superficială și această fascie superficială este foarte importantă pentru că un țesu conjunctiv cu rol structural este constituient intermediar al hipodermului și are celule adipoase, deci are și ea o structură complexă, o putem considera ca pe o a doua piele. Cestul din hipoderm este de tip adipos și conjunctiv areolar. Aceasta a fost pielea cu epiderm și derm, dermul sub membrana bazală cu derm papilar reticular, epiderm cu 4 sau 5 straturi de celule, fiecare cu rolul și importanța sa în organism.
În speranța că v-a fost utilă această discuție, vă urez o zi frumoasă în continuare și nu uitați să vă abonați. La revedere!