Bună ziua! Astăzi continuăm cu lecțiile din capitolul 4 din anatomia lui Behrens și ne vom ocupa de țesuturile epiteliale, unul dintre cele patru tipuri fundamentale de țesuturi. Țesuturile epiteliale sunt formate din unul sau mai multe straturi de celule, sunt sunite între ele, așezate pe o membrană bazală. Această membrană bazală este constituită din materiale... Non-celulare, și anume din glicoproteine produse de celule epiteliale care sunt deasupra și dintr-o rețea de fibre de colagen produse de, aflate în constituția testului conjunctiv subiacent, testul conjunctiv de sub membrana bazală.
Deci, membrana bazală se află în, îl separă, pot să spun, sau conectează testul epitelial de testul conjunctiv. de sub acesta. Un țesut epitelial poate avea un număr variabil de straturi de celule, de forme diferite, cu roluri diferite. Țesuturile epiteliale nu sunt vascularizate, nu au vase de sânge și de aceea ne întrebăm, logic, cum se hrănesc, pentru că noi știm că vasele de sânge sunt cele care aduc oxigenul, nutrimentele la țesuturi și celule.
Ei bine, țesuturile epiteliale se hrănesc pe seama țesurii conjunctiv, țesut conjunctiv lax, aflat sub membrana bazală și care are rol trofic, rol de hrănire, el fiind vascularizat. Imaginați-vă că avem aici o arteriolă, meta-arteriolă, capilare, capăt arterial al capilarelor, concentrația de oxigen, evident că este mai mare în sânge decât în... țesutul epitelial, de aceea oxigenul difuzează de la presiune mare, concentrație mare la presiune sau concentrație mică, trece prin membrana bazală, ajunge la celule epiteliale împreună cu nutrimentele și hrănesc țesutul epitelial. În urma metabolismului celular, pisular, se produc compuși catabolici, așa cum este dioxidul de carbon. Acesta se va afla într-o...
concentrație mai mare în celule epiteliale decât în sânge, de aceea difuzează în sens opus față de oxigen. Vedem încet cum se schimbă culoarea sângelui în acest desen. Se schimbă compoziția chimică, a venit sânge oxigenat și pleacă sânge neoxigenat din acest organ.
Putem să clasificăm testurile epiteliale după diferite criterii, după forma celulelor, după numărul de straturi. Cel mai complex și logic mod de clasificare este cel după roluri, pentru că avem epitelii cu rol de acoperire, rol protector, care o să aibă și alte roluri secundare. epitelii secretoare sau glandulare care secrete substanțe și epiteliu senzorial în organelele simți care epiteliu răspunde la stimuli cu o anumită valoare prag.
Începem cu primul tip de țesuturi epiteliale, epitelii de acoperire. Acestea, așa cum le spuneam, le acoperă, protejează, se găsesc atât la exterior când vin în contact cu aerul și au rol protectiv. față de factorii de mediu, față de diferite iritații, față de deshidratare sau poți acopere la interior organele cavitare, să căptușească aceste cavități ale organelor interne cavitare, să căptușească vasele de sânge și în acest caz ele vin în contact cu diferitele fluide, cu sângele, cu limfa, cu diferite sucuri digestive, de pildă.
Acestea care ți-e găsesc la interior. și vin în contact cu difete fructe, intervin în schimburile de substanțe, dacă suntem pe tub digestiv ne gândim la absorpția nutrimentelor, dacă suntem la nivelul alveolor pulmonare, la transportul gazelor respiratorii și așa mai departe. Deci epitelii de acoperire, acoperă, protejează, dar vom vedea că pot să aibă și alte roluri.
După numărul de straturi pot fi unistratificate. sau pluristratificate sau fals stratificate, deci avem mai multe tipuri. Unistratificate, avem un singur strat de celule așezat pe o membra. ...bazală cu celule cu forme diferite. Bineînțeles că principala funcție nu va fi cea de protecție, deși evident că au și rol protector, fiind atât de subțiri, vor fi ușor detravesat de substanțe, deci dacă luăm acest epiteliu pavmentos simplu sau unistratificat pavmentos, va avea și rol în absorție.
Va fi ușor de traversat. De pildă îl întâlnim în tunica internă sau endoteliu vaselor de sânge, endoteliu vascular, în tubii renali, unde au loc fenomene de reabsorpție și secreție tubulară, în alveole pulmonare, unde se petrec procese de transport de gaze respiratorii între sângele capilar și aerul alveolar. deci în părți terminale ale sistemului respirator, pentru că, repet, sunt subțiri și ușor de traversat. Apoi, aceste epitelii simple au rol în absorpție, dar și în protecție. Următorul tip de țesut de acoperire unistratificat este cubic simplu, celule de formă cubică, așezate într-un singur strat pe o membrană bazală și Îl întâlnim în celule pigmentare din retină, deci acest epiteliu pigmentar care secretă melanină și înconjoară celule cu conul și bastonașe, în glande, pe fața anterioară a cristalinului sau la exteriorul, pe suprafața ovarului.
Acest cubic simplu are rol de secreție și absorție. Apoi avem țesut epitelial cilindric simplu. Avem celule de formă cilindrică, iată că le vedem aici, așezate într-un singur strat de membrana bazală.
Ele pot să aibă la polul apical, de superior sau spre cavitate, cili sau microvili, caz în care au rol în filtrarea aerului de impurități sau în căreșterea suprafeței de absorpție, formând un adevărat platou absorbant, epitelioabsorbant, platou striat. în intestinul subțire. Deci în tot tubul digestiv tractul gastrointestinal, acolo în altul fenomen de secreție și absorpție, întâlnim un astfel de țesu de la stomac până la rect. Într-un peleuterin, asigurând o anumită flux, ajută la absorpția, la captarea, dacă vreți, a ovocitului în momentul ovulației. În acest tip de țesut avem și celule care secretă mucus, celule caliciforme și care mucus împinge nucleul într-o poziție excentrică la periferie.
Deci celule caliciforme care secretă mucus. Mucusul este o glicoproteină cu rol protector. și îl întâlnim de-a lungul tubului digestiv, având acest rol.
De asemenea, putem să avem un epiteliu, tot așa de formă aproximativ cilindrică, așezat într-un singur strat pe membrana bazală, dar deoarece nuclei sunt la nivele diferite, aceasta creează impresia de falsă stratificare și se numește epiteliu de tip pseudo-stratificat cilindric. Îl întâlnim în traheie, în bronchii principale, dar și în uretra de la bărbat, în ductele a patru reputători masculini. Acest cil, dacă ne gândim în traheie, în bronchile mari, creează o mișcare precum un lan de grâu în bătaia vântului și creează o anumită filtrare a aerului de impurități, împreună cu mucusul, care am văzut că are și el rol protector și fixează aceste particule străine.
având rol în curățarea aerului de impurități. Există și epitelii cu numeroase straturi pe o membrană bazală, vorbim de epitelii stratificate sau pluristratificate, mai multe straturi, acestea au să aibă un rol de apărare sporit, rezistență a unor structuri. De pildă la nivelul epidermei avem un astfel de testul epitelial pavimentos, pluristratificat și care prezintă și cheratina la exterior cu rol protector, formând stratul cornos al pielii. De asemenea, pot să fie...
celule de alte forme cubice și să fie așezate pe mai multe straturi sau cilindrice. Uneori însă avem un caz particular la vezica urinară, epiteliu de tranziție sau uroteliu, caz în care se modifică forma și numărul de straturi celulare ca răspuns la distenție. Dacă vezica urinară este goală, ea pare să aibă în mucoasa sa mai multe straturi de celule.
În momentul în care vezica se umple cu urină, ea va avea doar două straturi. Se modifică numărul de straturi și evident și forma lor prin alungire sau turtire. Deci acestea au fost epitelile de acoperire cu un număr variabil de straturi, cu rol în absorpție și protecție la cel pavimentos, secreție și absorpție la cubic simplu, iar la cel cilindric simplu, secreție, absorpție și protecție, cel pseudo-sratificat având asemenea rol de apărare și de protecție așadar și secretor.
În epitelile de tip secretor sau glandular, acestea vor avea un complex colgibogat pentru că produc hormoni, diferite substanțe, le întâlnim în glandele exocrine, cu secreție externă, endocrine, secreție internă sau mixte. Și orice glandă are, desigur, un astfel de epiteliu secretor, împreună cu testul conjunctiv lax, care va hrăni epiteliu, neri și vase de sânge. Glandele exocrine au diferite forme, tubuloase, tubloramificate, acinoase, tubloglomerulare, tubloacinoase, iar glandele de tip endocrin putem avea formă de folicul. așa cum întâlnim în glanda tiroidă sau sub formă de cordoane celulare, cum întâlnim în hipofiza anterioară. În pancreas putem să întâlnim, în pancreasul edocrin, celule alfa și beta dispuse în insulele Langerhans și, în afară de epitelile de acoperire și secătoare, avem un tip de epiteliu, epitelile senzoriale.
care se găsesc în organele de simț de pildă, avem muguri gustative pe suprafața limbii sau receptorii acustici și de echilibru, adică vestibulari în urechea internă. Deci epitelile formează o gamă diferită de structuri cu roluri diferite și au roluri de acoperire glandulare și senzoriale. Au o anumită polaritate a celor la pol apical spre partea superioară sau spre o cavitate, pol bazal, uneori acestea se numește vascular, se hrănesc așa cum spuneam prin difuziune și putem să întâlnim chiar și un epiteliu care să aibă rol de excreție, de eliminare a compușilor reziduale așa cum a întâlnit în epiteliu renal.
Aceasta a fost lecția despre tesuturile epiteliale. Ne vom întâlni cu ele la diferite capitole, la diferite lecții și ne vom aminti aceste particularități structurale și funcționale. În speranța că v-a fost de ajutor, vă orez o zi frumoasă în continuare. Numai bine!