Bună ziua, dragii mei! Continuăm cu glandele suprarenale. Este vorba despre două perechi de glande localizate la polul superior a rinichilor.
Una dispusă central și formează medul suprarenală și alta dispusă periferic și formează cu... corticosuprarenală. Ambele glande au origine, structură și funcție diferită, dar ambele produc hormoni ce intervin în situații stresante. Hormoni de stres.
Mediul osuprarenală este un ganglion simpatic modificat, în sensul că neuronii și-au pierdut axonii și-au căpătat funcție secretorie, secretând hormonii aminici, numiți catecolamine, adrenalina sau epinefrina și noradrenalina sau norepinefrina. Reglarea secreției acestor hormoni este exclusiv pe cale nervoasă. În timpul somnului, secreția este redusă, dar crește în condiții stresante, condiții anormale. Astfel, orice aferență receptoare în cazul extremelor termice sau traumatismelor sau stresante sau stări emoționale sau hipotensiune, hipoglicemie, alertează cortexul prin sistemul reticulat activator ascendent.
În stare de alertă, cortexul descarcă impulsuri spre neuronii visceromotori din coarnele laterale medulare, neuroni simpatici, visceromotori. Axonia acestor neuroni, intrând în structura nervilor rahidieni și apoi în structura nervilor splagmiși, străbat ganglionul celiac și se termină pe medulo suprarenală. Și în funcție de cantitatea de acetilcolină descărcată, influențează cantitatea de catecolamine secretată de medulo suprarenală, intervenind deci în adaptarea organismului la agresiuni interne sau externe. Deci, deci asigură capacitatea corpului de a face față la situații stresante.
Cealaltă glandă, corticosuprarenală, este structurată din trei zone. Granulară, la periferie, ce secretă hormonii mineralocorticoizi, apoi fasciculată, zona cea mai mare și cea mai dezvoltată, care produc glucocorticoizi și zona reticulată, care secretă hormonii sexferoizi. Toate aceste trei grupe de hormoni sunt hormoni sterolici, sintetizați pe bază de colesterol. Mineralul corticoizi. Îmi reglează, după cum vă spune numele, nivelul mineralelor în corp.
Principalul hormon din această grupă este aldosteronul. Aldosteronul reglează natremia, fosfatemia și echilibru acidobazic. De asemenea și echilibru hidric.
El acționează pe tubii contorți distal și tubii colectori a nefronului, stimulând reabsorția sodiului în capilarele peritubulare și eliminarea fosfaților, reglând fosfatemia și stimulând fosfaturia, adică eliminarea prin urina a fosfatului. O dată însă cu reabsorția sodiului se... se reabsorbe pasiv și clorul.
Clorura de sodiu ajunsă în capilarele sanguine creează presiune osmotică, deci automat va intra și apa, reglând nivelul apei în sânge și presiunea osmotică. Pentru reglarea echilibrului acidobazic, în situația în care sângele are pH-ul acid, în locul fosfatului, eliberat ca urmare a pătrunderii sodiului, se eliberă. eliberează hidrogenul și astfel aciditatea este eliminată prin aciditatea sanguină scade, crescând aciditatea urinei, aciduria.
De altfel, despre modul cum acționează aldosteronul, puteți urmări bioclipul 27, în care am vorbit despre echilibru acidobasic și mineral al sângelui. Glucocorticoizi din această grupă fac face parte cortizolul. Cortizolul are efecte metabolice specifice și rol antiinflamator.
Intervine, secreția lui este mai intensă în jurul orei șase dimineața și asigură mecanismele metabolice. intermediare care fac față situației care apare peste zi. Deci intervine în metabolismul intermediar, în primul rând. Cortizolul, ca de altfel hormonii sterolici, sunt transportați prin plasmă legați de o proteină. O parte din cortizol rămâne liber în plasmă și este responsabilă atât de activitatea tisulară, deci de intervinere în metabolism, cât și de reglarea secreției sale.
Reglarea secreției de cortizol este controlată de adenohipofiză prin hormonul adenocortizol. și hormonul adenocorticotrop va stimula secreția de cortizol. În situații stresante și neobișnuite, reglarea se realizează pe cale nervoasă, astfel că hipotalamusul va produce hormonul stimulator de corticotropină, acesta ajungând la adenohipofiză va stimula secreția de adenocorticotropină și ca atare corticosuprarenal.
va secreta cortizol. Reglarea secreției de cortizol se face exclusiv pe cale de feedback negativ, adică prezența cortizolului într-o cantitate mare va determina prin feedback negativ scurt reducerea secreției de adenocorticotropină și prin feedback lung reducerea secreției de hormon stimulator de corticotropină. În insuficiența globală, adică nu se secretă suficienți hormoni mineralocorticoizi sau glucocorticoizi, deci scăderea secreției de aldosterol și de cortizol, duce la boala adison.
Acești bolnavi au o pierdere de sare și ca urmare și de apă. Rezultatul va fi o hipotensiune. De asemenea, îi scade și capacitatea la efort. În cazul în care secreția de cortizol este crescută, se ajunge la sindromul Cushing. Sindrom înseamnă o multitudine de boli.
Deci, bolnavii vor manifesta fie diabet asociat cu hipertensiune, cu obezitate. De asemenea, pot să apară... Să apară inflamații și umflarea feței, spre exemplu.
Iar în hiposecreție de cortizol apare, așa cum am spus, semnele bolii adison. Cea de-a treia grupă de hormoni sterolici secretați de cortico-suprarenală sunt hormonii sex-steroizi. Hormoni secretați atât la bărbați cât și la femei.
Sunt testosteronul și estrogenii. Deci ambele sexe vor avea hormoni identici, secretați de corticosuprarenală și sunt complementari celor secretați de gonade. Acțiunea lor intervine la instalarea caracterilor sexuale secundare, care de regulă apar după pubertate, cum ar fi vocea, filozitatea, musculatura, dispunerea grăsimilor în corp și așa mai departe.
Încheiem aici informațiile despre glandele suprarenale. Vă doresc spor la învățat. La revedere!