Povestea lui Harap Alb de Ion Creangă pasiunea lui Ion Creangă pentru literatura populară a făcut posibilă scrierea unor basme în care autenticitatea folclorică se îmbină în mod Miraculos cu plăsmuirea artistică a realității fantasticul fiind umanizat și puternic individualizat Povestea lui Harap Alb a apărut la 1 august 1877 în revista junimistă convorbiri literare fiind apoi reprodusă de către Mihai Eminescu în ziarul Timpul povestea lui harapalb se încadrează în genul epic iar ca specie literară este un basm cult deoarece are un autor identificat pe Ion Creangă fantasticul fantasticul este construit prin împletirea elementelor realiste cu cele fabuloase ca specific ancestral al basmelor însă în această proză narativă Creangă îmbine supranaturalul popular cu cu evocarea realistă a satului Moldovenesc de unde reiese și originalitatea acestei creații personajele sunt reale și fabuloase iar relația acestora cu protagonistul reflectă sprijinul acordat pentru învingerea răufăcătorilor personajele antagoniste și se numesc donatori adică eroi supranaturali care i oferă un obiect Miraculos pentru a l ajuta la nevoie sau ajutoare personaje năzdrăvane care îl sprijină necondiționat protagonistul personajul principal este în conflict cu antagonistul personajul Malefic răufăcătorul antierou formulele inițiale mediane și finale precum și obiectele miraculoase Argumentează alături de îmbinarea narațiunii cu dialogul și descrierea specia literară a basmului cult Povestea lui Harap Alb poate fi un bildung roman roman care ilustrează procesul de formare a personalității eroului și dobândirea experienței de viață întrucât fiul Craiului evoluează de la adolescentul naiv cu încredere excesivă în propriile calități la tânărul chibzuit și destoinic maturizat prin depășirea tuturor piedicilor ivite în cale și neapărat necesare dobândirii experienței de viață semnificația titlului semnificația titlului Harap Alb reiese din scena în care Spânul îl păcălește pe fiul Craiului să intre în fântână fiul Craiului Boboc în felul său la trep de aista se potrivește spânului și se bagă în fântână fără să l trăsnească prin minte ce i se poate întâmpla naiv lipsit de experiență și excesiv de credul fiul Craiului își schimbă statutul din nepot al împăratului verde în acela de slugă as spânului de acum înainte să știi că te cheamă harapalb aista ții numele și altul nu numele lui are sensul de Rob alb deoarece Harap înseamnă negru Rob devenit sluga spânului își Asumă și numele de Harap Alb dovedind în același timp loialitate și credință față de stăpânul său întrucât jurase pe paloș construcția și momentele subiectului ca în orice basmă acțiunea se derulează linear cu eroi și motive populare iar ca modalitate narativă incipitul este reprezentat de formula inițială tipică amu cică era o dată Povestea lui Harap Alb este însă un basm cult deoarece are autor cunoscut yon Creangă perspectiva narativă fiind aceea de narator omniscient narațiunea la persoana a treia îmbină supranaturalul cu planul real armonizând eroii fabuloși cu personajele țărănești din humuleștiul natal al autorului modalitatea narativă se remarcă Așadar prin absența mărcilor formale ale naratorului și focalizarea din spate la focalizare zero acțiunea relevează conflictul dintre forțele binelui și ale răului dintre adevăr și minciună iar deznodământul evidențiază triumful valorilor pozitive asupra celor negative Toate aceste elemente fiind specifice basmului expozițiunea expozițiunea creează fabulosul prin plasarea acțiunii într un ținut îndepărtat peste mări și țări la capătul lumii în timp mitic Așadar relațiile temporale și spațiale se definesc prin evocarea timpului fabulos cronologic și a spațiului imaginar nesfârșit am mucică era odată într o țară un crai care avea trei feciori și un singur frate mai mare care era împărat într o țară mai îndepărtată pe nume verde împărat cei doi frați nu se văzuseră de multă vreme iar verii nu se cunoscuseră între ei pentru că împărăția fratelui mai mare era tocmai La o margine a pământului iar fratele mai mic trăia la altă margine în acest cadru spați temporal mitic se derulează într o înlănțuire cronologică întâmplările realiste și fabuloase în care sunt implicate personajele basmului verde împărat i cere fratelui său craiul să i trimită grabnic pe cel mai Vrednic și viteaz dintre fiii săi ca să i urmeze la tron întrucât El avea numai fete ca să i pună la încercare pentru a vedea Care dintre feciori se simte destoinic a împărăți peste o țară așa de mare și bogată ca aceea craiul se îmbracă într o piele de urs și se ascunde sub un pod cei doi fii mai mari se sperie de urs și se întorc rușinați la Curtea Craiului Care este dezamăgit de neputința lor și rostește moralizator nici tu nu ești de împărat nici împărăția pentru tine Ce evidențiază elementele realiste ale basmului mezinul impresionat de amărăciunea tatălui se duce în grădină să plângă în inima sa deodată o babă gârbovăț îi cere de pomană și după ce fiul Craiului o miluiește cu un ban îl Sfătuiește să ceară tatălui său calul armele și hainele cu care a fost el mire deși hainele sunt vechi și ponosite iar armele ruginite și să pună o tavă cu jăratic în mijlocul hergheliei ca să aleagă acel cal care va veni la jăratic să mănânce urmând întocmai sfaturile babei pe urmă voinic pleacă la drum dar prin dreptul podului numai Iaca îi iese și lui ursul înainte trece cu bine de această primă probă primește binecuvântarea părintelui său și pielea de urs în dar apoi sfatul ca în călătoria lui să se ferească de omul Roș iar mai ales de cel Spân să nu cumva să aibă de a face cu ei ca trăsături ale basmului sunt prezente aici formule inițiale tipice și cifra magică tre care face posibilă depășirea primei probe de către eroul principal Podul este simbolul trecerii de la adolescență spre maturitate de la o etapă existențială la alta traversarea fiind posibilă într un singur sens fără putință de întoarcere prețuirea valorilor morale străvechi este reliefată de hainele armele și calul cu care craiul fusese mire semnificând faptul că eroul moștenește experiența tatălui intriga intriga se definește mai ales în planul real al întâmplărilor fiul Craiului și calul pleacă la drum basmul continuând cu formule mediane tipice și merg ei o zi și merg două și merg 49 până când întâlnesc în codru un om Spân care se oferă drept slugă la drum Voinicul îl refuză de două ori dar a treia oară Spânul îi iese în cale îmbrăcat altfel și călare pe un cal frumos Tocmai când fiul Craiului rătăcise prin codrii întunecoși se poate identifica aici motivul labirintului încrucișarea încurcată a cărărilor presupune capabilitatea Drumețului de a găsi calea cea bună ieșirea la lumină deprins să urmeze sfatul părintelui său acela de a nu se însoți cu omul Spân Dar pentru că i mai ieșiseră în cale încă doi el se gândește că asta i țara Spân ilor și l angajează drept călăuză în această secvență narativă este inclusă o pauză descriptivă care întrerupe povestea și descrie codrii deși și întunecoși ce conturează un peisaj de basm ajuns la o fântână care nu avea nicio roată nici cumpănă ci numai o scară de coborât până la apă Spânul intră înăuntru umple Plosca apoi îl îndeamnă pe fiul Craiului să coboare și el să se răcorească tânărul îl ascultă pe Spân dar acesta trântește capacul peste gura fântânii și ll amenință că dacă nu i Povestește totul despre el Cine ești de unde vii și încotro te duci acolo îi vor putrezi oasele sub amenințarea morții feciorul de crai jură pe ascuțișul paloșului că va fi sluga supus a spânului care se va da drept nepotul împăratului și va păstra taina Până când va muri și iar va învia anticipând astfel finalul basmului stăpânul îi dă numele de harapalb care îl va sluji cu credință inului simbolizează taina nașterii și Renașterii protagonistului care capătă o nouă identitate înăuntrul puțului a intrat feciorul de crai și a ieșit sluga spânului pe nume harapalb desfășurarea acțiunii desfășurarea acțiunii începe odată cu sosirea celor doi eroi la Palatul împăratului verde unde Spânul se dă drept nepotul său și înfumurat peste măsură îl trimite pe Harap Alb să stea la grajduri să aibă grijă de cal că altfel va fi vai de pielea ta care ca în orice basp se constituie în tot atâtea probe fabuloase la care este supus protagonistul într o zi având la masă niște sălăți minunate care se obțineau cu multă greutate Spânul îi poruncește slugii Să i aducă acele bunătăți din grădina Ursului calul fabulos îl duce în zbor pe Harap Alb la Sfânta Duminică iar aceasta îl ajută să și îndeplinească misiunea și să treacă proba următorul episod are loc după alte câteva zile când împăratul îi arată Spânul lui niște pietre prețioase foarte frumoase iar acesta își trimite sluga Să i aducă pielea Cerbului cu cap cu tot așa bătute cu pietre scumpe Cum se găsesc din nou Sfânta Duminică îl ajută pe Harap Alb să ia pielea și capul Cerbului pe care se aflau nestematele și să le ducă spânului eroul trecând cu bine și de această probă fabuloasă prin urmare ca în orice basm eroul principal are ca ajutoare personaje năzdrăvane care îl sprijină necondiționat pe cei mai buni prieteni calul fabulos și de Sfânta Duminică după un timp împăratul dă un ospăț foarte mare în cinstea nepotului său la care invită împărați crai voievozi și alte fețe cinstite incitat de poveștile bizare despre fata împăratului Roș Spânul îi poruncește luii Harap Alb să i o aducă degrabă pe această tânără că altfel te ai dus de pe fața pământului Harap Alb său acela de a se feri de omul Spân și de omul Roș este înspăimântat prezenței donatorilor acestea sunt ființe de basm pe care protagonistul le întâlnește întâmplător în cale și care î dau un obiect o unealtă cu efect Miraculos care îl ajută în depășirea probelor sau chiar îi salvează viața pe un pod Harap Alb întâlnește o nuntă de furnici și trece prin apă ca să nu curme viața atâtor gâz nevinovate după un timp călătorii văd un roi de albine care se învârteau bezmetice neavând pe ce să se așeze atunci harapa alb își scoate pălăria o așează pe pământ cu gura în jos iar albinele se îngrămădesc acolo Voinicul cioplește un buștean și le face adăpost după care Crăiasa albinelor îi dă o aripă ca în caz de nevoie Harap Alb să i dea foc și ea va veni în ajutor acest al doilea pod marchează trecerea spre o nouă etapă a existenței și anume cunoașterea sentimentului de iubire experiență ce se acumulează prin rezolvarea conflictului cu omul Roș și depășit a probelor impuse de el ca în orice basm acțiunea continuă cu formule mediane mai merge el cât merge și Harap Alb întâlnește pe rând cinci personaje fabuloase descrise detaliat de narator gerilă flămânzilă setilă ochilă și păsări lăț lungilă călătoria alături de cei cinci oameni ciudați este plină de peripeții că pe unde treceau pârjol făceau Harap Alb le este tovarăș și Și la pagubă și la câștig și se poartă prietenos cu fiecare întrucât simțea că va avea nevoie de ei la Curtea împăratului Roș de aceea flăcăul consideră că la unul fără suflet cum era împăratul era nevoie de unul fără lege sperând că din cinci nespălați Câți erau veni vreunul de hac conform proverbului lumea asta e pe dos toate merg cu capul în jos puțini suie mulți coboară unul macină la moară târziu ajung cu toții la împărăție secvența narativă de la Curtea împăratului Roș fiind introdusă de Formula mediană Dumnezeu să ne ție că cuvântul din poveste înainte Mult mai este unde împăratul Roș îi supune la probe fabuloase și foarte periculoase care se constituie în episoade mai întâi îi cazează într o casă de Aramă căreia i se dă foc pe dedesubt dar gerilă suflă de trei ori cu buzi ooarai sale iscusite și casa rămâne nici fierbinte nici rece tocmai bună de dormit în trânsa următoarea probă este un ospăț cu foarte multă bucată și băutură pe care flămânzilă și setilă le fac să dispară într o clipă apoi încep să strige în gura mare unul că moare de foame iar celălalt Că crapă de sete spre disperarea împăratului care nu și putea crede ochiilor cerând încă o dată fata rap Alb este supus unei alte probe el primește 10 baniței porunca de a alege până dimineață macul de nisip atunci Harap Alb își amintește de regina furnicilor dă foc aripioare și într o clipă o droaie de furnici câtă frunză și iarbă au ales năs pul de o parte și macul de altă parte fiind și aceasta o scenă fabuloasă specifică basmelor împăratul refuză din nou să le dea fata și supune altei probe anume să o păzească toată noaptea iar dacă mâine dimineață s ar afla tot acolo Atunci pot să ți o dau altfel v ați dus pe copcă cei șase prieteni s au așezat de pază rânduiți de la ușa iatacului până la poarta împărăției Dar fata împăratului având puteri supranaturale se preface într o păsărică și zboară nevăzută prin cinci străji ochii chilă și păsărilă se țin după ea și abia izbutesc să o prindă și să o aducă înapoi în Odaia sa plin de ciudă împăratul le spune că el mai are o fică adoptată care seamănă perfect cu fata pe care o peța Voinicul dacă Harap Alb va depăși această probă și le va deosebi Ferice de tine va fi dar dacă nu va reuși vor pleca imediat de la Curtea împărătească deoarece nu vă mai pot suferi Harap Alb dă foc aripioare de albină care îl ajută să o identifice pe fata împăratului trecând și de această probă cu bine harapalb cere fata iar împăratul ofilit și sarb de supărare și rușine îi urează să fie Vrednic s o stăpânească pentru că i o dă din toată inima fata vrea și ea să l supună la o probă fabuloasă trimite calul lui Harap Alb împreună cu turturica ei să aducă trei smicele de măr dulce și apă vie și apă moartă dintr un loc numai de ea știut acolo unde se bat munții în capete calul se întoarce primul și fata împăratului Roș pornește cu ei la drum spre Palatul împăratului verde călăuziți de Formula mediană specifică basmului Dumnezeu să ne ție că cuvântul din poveste înainte Mult mai este lui Harap albi se tulbură mințile privind Fata care era tânără frumoasă și plină de Vino încoace și nu ar vrea s o ducă căs spânului fiind nebun de dragostea ei probele de la împărăția fetei trimit spre ritualurile țărănești ale pețitul lui între care însoțirea mirelui de un alai de tineri trecerea lor prin foc alegerea motivată a Miresei ospățul oferit de gazdă sunt tot atâtea încercări la care îl supune viitorul socru și cărora mirele trebuie să le facă față punctul culminant între timp turturic ajunsese cu vestea la Împăratul Verde și acesta se apucase să facă pregătiri pentru primirea fetei împăratului Roș Văzând Cât este de frumoasă fata Spânul se repede să o ia în brațe dar ea îl îmbrâncește Și i spune că a venit acolo pentru Harap Alb căci El e adevăratul nepot al împăratului verde turba de furie că a fost dat în vileag Spânul se repede la Harap Alb și i zboară capul dintr o singură lovitură de paloș strigând că așa trebuie să pățească cel care și încalcă jur ă mântul atunci calul lui Harap Alb se repede la Spân îl înșfacă de cap zboară cu dânsul în înaltul ceriului de unde î dă drumul și acesta se face praf și pulbere fata împăratului Roș ca personaj fabulos are puteri supranaturală și l poate reînvia prin leacuri miraculoase pe harapalb ea pune capul lui harapalb la loc și prin ritualuri străvechi cu cele trei smicele de măr dulce și cu apa moartă îi lipește capul de corp Harap Alb se trezește ca dintr un somn adânc Fata îl sărută cu drag apoi îngenunchează amândoi în fața împăratului verde ca să primească binecuvântarea jurând și credință unul altuia deznodământul deznodământul basmului constă întotdeauna în triumful valorilor pozitive asupra celor negative Victoria adevărului asupra imposturii așa că nunta începe și apoi dă Doamne bine s a strâns lume să privească ba chiar soarele și luna din ceri râdea au fost Poftiți la nunta împărătească pe lângă Crăiasa furnicilor Crăiasa albinelor și Crăiasa zânelor crai și împărați oameni importanți și în păcat de povest ariu fără bani în buzunari s au bucurat și au petrecut cu toții veselie mare între toți Era chiar și sărăcimea ospăta și bea finalul finalul este fericit și deschis ilustrat prin formula tipică deoarece veselia a ținut ani întregi și acum mai ține încă cine se duce acolo bea și mănâncă iar pe la noi cine are bani bea și mănâncă iar cine nu se uită și rabdă ca orice bas povestea lui harapa Alb Ilustrează o altă lume decât cea reală personajele fiind împărați și crai Sfânta Duminică animale și gâze fermecate eroi cu trăsături fabuloase alături de personaje realiste aduse de Ion Creangă din humuleștiul natal ceea ce conferă acestei creații originalitate inconfundabilă basmul cultivă înalte principii morale ca adevărul dreptatea cinstea prietenia răbdarea ospitalitatea generozitatea curajul vitejia prin personajele pozitive și condamnă nedreptatea răutatea minciuna întruchipate de zmei balauri sau spâni arapa personaj principal și eponim este fecior de crai un Făt Frumos din basmele populare destoinic și curajos el Rămâne totuși în zona umanului fiind prietenos cuminte Milos și ascultător arap Alb este un personaj pozitiv și întruchipează în alte principii morale cultivate de orice bas trăsăturile reies indirect din întâmplări fapte din propriile vorbe și gânduri din relația lui cu alte personaje și direct din ceea ce narator și alți eroi spun despre el călătoria pe care o face pentru a deveni Împărat este o inițiere a flăcăului în formarea personalității cu scopul de a deveni conducătorul unei familii pe care urmează să și o întemeieze de la tânărul naiv excesiv de încrezător în forțele proprii el evoluează către tânărul chibzuit înțelegător și cu discernământ din finalul basmului probele la care îl supune Spânul sunt menite a l deprinde pe flăcău cu greutățile vieții cu faptul că omul trebuie să învingă toate piedicile ivite inițierii Harap Alb cunoaște dragostea aprinsă pentru o fată de împărat care vine Așadar din aceeași lume cu el ale vieții craiul tatălui Harap Alb este un personaj de basm prin motivul împăratului aflat în impas Ion Creangă scoate însă în evidență prin caracterizare indirectă trăsăturile umane ale tatălui tiran în ipostaza lui Pedagogică pentru a verifica dacă fiii lui au depășit vârsta infantilismul lui el se deghizează într o piele de urs se ascunde sub un pod pentru a i observa iar limbajul său este tipic humuleștean cu pilde și proverbe populare lac de ar fi broaște sunt destule fiecare pentru sine croitor de pâne Împăratul Verde fratele Craiului și unchiul lui Harap Alb străbătuse în tinerețe același drum inițiatic până la statutul Actual de conducător recunoscut energic care își câștigase dreptul de a ședea la ospețe înconjurat de oameni de vază de a colecționa pietre prețioase scumpe de a organiza mese luxoase cu Fast Sfânta duminică este un personaj fabulos prin aparițiile ei ciudate OD dată ca cerșetoare apoi în ipostaza Sfintei duminici alături de calul fabulos ea simbolizează ajutoarele protagonistului îndeplinind și rolul de mistagog în menirea de a face să învingă binele ajutând pe cei care merită care au calități necesare să răzbată în viață fata împăratului rj personaj fabulos este la fel de faimoasă ca și tatăl ei Se spunea despre ea că e farmazoană adică vrăjitoare și iată dar pare o zgâtie de fată ca Smărăndița din amintiri sau un drac bucățică ruptă tată său în picioare Ba încă și mai și din iubire ea Ghicește adevărul despre Harap Alb și l dezvăluie împăratului verde apoi pentru că fusese prevăzătoare adusese cu ea cele trebuincioase smicelele apa moartă și apa vie reușește să și salveze bărbatul atunci când când Spânul îl atacă pe neașteptate Spânul este personaj antagonist reprezintă în basm răufăcătorul mesager al Forțelor Răului un fel de zmeul Zmeilor care răspândește în lume teroare cruzime și violență El este personaj negativ antierou și întruchipează nedreptatea răutatea minciuna trăsături condamnate în orice basm popular sau cult fiind un rău necesar menit să contribuie la maturizarea protagonistului omul Spân este prin naștere un om rău și viclean peste măsură ca în orice basm răufăcătorul este învins de forțele binelui Spânul fiind răpus de calul fabulos ca instanță a împlinirii Dreptății limbajul personajelor limbajul personajelor cuprinde un registru complex de la duioșie la grotesc Harap Alb fiind un melancolic se lamentează se văicărește ori se plânge calului într o exprimare tipic țărănească parcă dracul vrăjește de n apuc bine a scăpa de una și dau peste alta de altfel așa vorbesc toți eroii basmului craiul își mustră fiii mai mari ca un tată humuleștean ei Dragul tatei Așa i că s a întâmplat Vorba aceea apără mă de găini că de câini Nu mă tem Stăpânul se comportă ca un stăpân absolut disprețuind slugile eu știu moșule că sluga i slugă și stăpânul e stăpân Mie unuia știu că nu mi suflă nimeni în Borș basmul cult al lui Harap Alb de Ion Creangă are ca sursă de inspirație basmul popular registrul stilistic registrul stilistic al basmului Povestea lui Harap Alb este presărat cu zicători proverbe și fraze rimate personajele vorbind limba moldovenească autentică presărată cu multe regionalisme și expresii populare să l văd când mi oi vedea ceafa Poftim pungă la masă Dacă ți ai adus de acasă poate că acesta e vestitul ochilă frate cu orbilor primare cu chior ilă nepot de sora lui pândă din sat de la chitil peste drum de nim meril ori din târg de la asl cați megieș cu Căutați și de urmă nu i mai dați Ion Creangă a ilustrat în opera sa propria experiență de viață pe care a povestit O sub formă de Memorial a învăluit o în mit și a sugrumat o într o experiență fantastică valabilă pentru om în genere și el a luptat cu spâni cu primejdiile și nevoile și el s a făcut frate cu dracul ca să treacă punțile vieții iar nemurirea și a dobândit o din apa vie și apa moartă a creației lui artistice spunea Pompiliu Constantinescu