Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război de Camil Petrescu Roman Modern subiectiv interbelic Roman de analiză psihologică Roman al experienței opera literară Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război de Camil Petrescu a apărut în perioada interbelică 1930 marcând un moment novator în contextul prozei românești prin sincronizarea cu literatura universală Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război este este un roman Modern de tip subiectiv de analiză psihologică fiind totodată și un roman al autenticității și al experienței este un roman Modern de tip subiectiv de analiză psihologică deoarece deplasează interesul spre Estetica autenticității narațiunea autenticității pentru că valorifică Trăirea cât mai intensă în plan interior de către personaje a unor experiențe definitorii în Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război Camil Petrescu surprinde Drama intelectualului lucid însetat de absolutul sentimentului de iubire povestea studentului în filozofie Ștefan gheorghidiu care odată cu Războiul trăiește agonia și moartea iubirii lui spunea Tudor Vianu tema romanului o constituie dragostea și Războiul ca experiențe Fundament mentale de cunoaștere trăite de protagonist titlul romanului sugerează două experiențe Extreme alternative ale vieții simetria titlului corespunde celor două părți ale romanului persistența cuvântului noapte în ambele părți ale titlului este o sugestie a tenebrelor interioare Ce marchează cele două experiențe în care se consumă frământările personajului iubirea și Războiul sunt prezentate toate modurile de expunere narațiunea este prin Principalul mod de expunere prin descriere sunt conturate personajele atât în mod direct cât și indirect prin fapte gânduri gesturi sentimente iar dialogul susține veridicitatea caracterul subiectiv al romanului este redat prin narațiunea la persoana întâi sub forma unei confesiuni a naratorului personaj cu focalizare exclusivă internă subiectivă naratorul utilizând pentru analiza psihologică atât dialogul monologul interior cât și Flash becul memoria involuntară conflictele romanului sunt interioare și au în vedere raporturile lui gheorghidiu cu sine în relația de cuplu cu Ela și cu lumea însăși în război romanul este structurat în două părți precizate în titlu care indică temele romanului cele două experiențe fundamentale de cunoaștere trăite de protagonist prima parte Ultima noapte de dragoste este în totalitate o ficțiune și exprimă aspirația către sentimentul de iubire ABS absolută incipitul romanului îl Prezintă pe Ștefan gheorghidiu potrivit jurnalului de front al acestuia ca proaspăt sublocotenent rezervist în primăvara anului 1916 în timpul unei concentrări pe Valea Prahovei eroul asistă la popota ofițerilor la o discuție despre dragoste și fidelitate pornind de la un fapt divers aflat din presă un bărbat care și a ucis soția infidelă a fost achitat la tribunal această discuție îi declanșează lui gheorghidiu Amintiri legate de cei doi ani și jumătate de căsnicie cu Ela inițial căsnicia sa cu Ela este liniștită cei doi duc un trai modest dar par fericiți ulterior Moștenirea Primită în urma decesului unchiului Tache schimbă radical viața tânărului cuplu noul statut social și material o transformă pe Ela îi dezvăluie adevăratul caracter ceea ce duce la destrămarea iubirii dintre cei doi tineri sub influența unei verișoare a lui Ștefan Ela este atrasă într o lume mondenă lipsită de griji în casa acestei verișoare cei doi îl cunosc pe domnul g iar Ștefan observă că Ela pare foarte fericită în preajma acestuia Ștefan începe să fie din ce în ce mai Suspicios că Ela l ar putea înșela odată cu această situație începe calvarul protagonistului Gelozia gheorghi diu narator personaj se autoanaliză în toate etapele acestui sentiment nevoia de certitudini îl determină să pună la cale o întreagă activitate detectivistica demarând o adevărată anchetă pe cont propriu din toată această situație rezultă o tensiune dramatică frământări sufletești și de conștiință după o scurtă despărțire Ela și Ștefan se împacă și î aranjează elei petrecerea Verii la Câmpul Lung când îl zărește în oraș pe domnul G are certitudinea că acesta este în oraș pentru a se vedea cu Ela și prin urmare îi este Cu siguranță amant plănuiește să i omoare pe amândoi dar planul îi este zădărnicit fiind obligat să meargă la regiment partea a doua întâia noapte de război este inspirată dintr o experiență reală a autorului valorificând jurnalul de pe front al acestuia precum și articole și documente din perioada primului război mondial ceea ce conferă autenticitate romanului autorul Transcrie experiența realității atroce devastatoare a războiului imaginea acestuia fiind demitizat experiențele dramatice de pe front modifică atitudinea personajului narator față de celelalte aspecte ale existenței sale pe front gheorghi diu este rănit și spitalizat fiind în conv țe el se întoarce în București pentru prima dată o percepe pe Ela ca o străină și își dă seama cu luciditate că oricând ar fi putut găsi alta la fel se hotărăște să o părăsească lăsându i totul absolut tot ce e în casă de la obiecte de preț la cărți de la lucruri personale la Amintiri adică tot trecutul rămânând singur construcția personajelor este realizată într o manieră modernă narațiunea se concentrează asupra evenimentelor vieții interioare fiind utilizate mij mijloace moderne de analiză psihologică introspecția monologul interior Dem mitizării Războiul statul Ștefan gheorghidiu este personajul principal al romanului fiind în același timp și personajul narator care oferă o perspectivă narativă subiectivă a supra întâmplărilor fiind un alter Ego al autorului el trăiește în două realități temporale cea a timpului cronologic adică obiectiv în care povestește întâmplările de pe front și cea timp ului psihologic subiectiv în care analizează Drama iubirii toate faptele reale sau psihologice sunt consemnate în jurnalul de front în care gheorghidiu investighează cu luciditate atât experiența subiectivă a iubirii cât și pe cea obiectivă a războiului conflictul interior al personajului narator este de natură filozofică el caută cu încăpățânare adevărul fiind un pasionat al certitudinii absolute caracterizarea directă este realizată prin autocaracterizare autoanaliza lucidă și introspecție mă chinuiam lăuntric ca să par vesel și eu mă simțeam imbecil și ridicol și naiv caracterizarea indirectă se constituie treptat din faptele gesturile și cuvintele lui cât și din relația protagonistului cu celelalte personaje Ștefan gheorghidiu reprezintă tipul intelectualului lucid inadaptat superior care trăiește Drama îndrăgostitului de absolut prima experiență a cunoașterii iubirea este trăită sub semnul incertitudinii fire pasională puternic reflexivă și hipersensibilă Ștefan gheorghidiu adună progresiv semne ale neliniștii ale îndoielilor sale chinuitoare pe care le Analizează minuțios cu luciditate personalitatea sa se definește în funcție de acest ideal dragostea Ștefan sperând să găsească în Ela idealul său de iubire și feminitate către care aspira cu toată ființa inițial El a crezut că trăiește marea iubire simțeam Că femeia aceasta era a mea în exemplar unic iubirea lui fiind născută din admirație și duioșie iubești întâi din milă din admirație din duioșie dar mai ales din orgoliu tot din orgoliu gheorghidiu încearcă să o modeleze pe Ela după propriul tipar de idealitate ceea ce favorizează eșecul primirea moștenirii generează criza matrimonială Ela cedează tentațiilor Mondene spre deosebire de Ștefan care refuză să adopte comportamentul superficial al celorlalți Gelozia îndoiala personajului în înregistrează și alte etape ale destrămării cuplului ruptura împăcarea temporară până la izbucnirea războiului a doua experiența cunoașterii Războiul este o experiență trăită direct și care lasă definitiv în umbră experiența iubirii de mistificat Războiul este tragic și absurd înseamnă noroi arșiță frig foame păduchi murdărie și mai ales frică descris într o viziune realistă în numele autenticității și al adevărului confruntat cu situații limită protagonistul se auto Analizează lucid știu că voi muri dar mă întreb dacă voi putea îndura fizic rana care îmi va sfâșia trupul Drama colectivă a războiului anulează Drama personală a iubirii experiențele dramatice de pe front modifică atitudinea personajului narator față de celelalte aspecte ale existenței sale în concepția lui George Călinescu Ștefan gheorghidiu este un om cu un suflet clocotitor de idei și Pasiuni un om inteligent limbajul în romanul Modern de analiză psihologică relatarea și povestirea sunt înlocuite cu analiza și interpretarea stilul anticalofil folosit de autor susține autenticitatea limbajului care se caracterizează prin claritate sobrietate fraze scurtă și nervoasă fiind analitic și intelectualizat opera literară Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război de Camil Petrescu este un roman Modern de analiză psihologică fiind tot totodată și un roman al autenticității și al experienței prin temele abordate iubirea și Războiul prin complexitatea personajelor prin concentrarea narațiunii asupra evenimentelor vieții interioare prin deplasarea interesului spre Estetica autenticității și prin valorificarea trăirii cât mai intense în plan interior de către personaje a unor experiențe definitorii opera literară Ultima noapte de dragoste întâia noapte de război se înscrie prin valoarea sa în seria capod operelor literaturii române