Bună ziua! Astăzi vorbim despre ciclu cardiac după anatomia de la Behrens. Adică vorbim despre alternanța dintre o sistolă sau contracție și o relaxare sau diastolă.
Ciclu cardiac, durata sa depinde de numărul de bătăi de contracții pe minut, depinde deci de frecvența cardiacă. Dacă luăm frecvența cardiacă de 75 de bătăi sau contracții pe minut, Aflăm durata ciclului cardiac împărțind timpul, un minut, adică 60 de secunde, la numărul de bătăi 75 și în acest caz, pentru această valoare medie, obținem 0,8 secunde. De simplu, dacă persoana face sport și are un ritm cardiac mai crescut, să spunem 100 de bătăi pe minut, ciclul cardiac va fi corespunzător 60 secunde împărțit la... 100 de bătăi, 0,6 secunde, deci vedem că odată cu creșterea frecvenței cardiace, crește numitorul, deci ciclu cardiac, acest raport ciclu cardiac scade corespunzător. Deci o sistolă, o contracție urmată de o diastolă formează acest ciclu cardiac, deși în bărânță nu se dau valorile acestor timpe atrici pe ventricule, In literatura de specialitate, ni se spune ca sistola atriala este 0,1 secunde diastola, in mod corespunzator va fi totalul 0,8-0,1 deci 0,7, vedem ca diastola atriala este mult mai mare decat sistola atriala.
Pe ventricule, sistola ventriculara 0,3 secunde, observam ca este dureaza mai mult decat sistola atriala explicația ar fi ca Din ventriculul stâng pornește marea circulație prin artera orta, din ventriculul drept prin trunchiul arterial pulmonar pornește mica circulație, deci contracția ventriculară este mult mai puternică și durează mai mult. Relaxarea ventriculară sau ghiastura ventriculară va fi diferența dintre total 0,8 secunde minus sistola 0,3, obținem 0,5 secunde. Și în acest caz vedem că diastola este mai lungă decât sistola. Aceasta ar fi explicația pentru care inima bate o viață întreagă fără să obosească, pentru că, observați, diastolele sunt mai lungi decât sistolele, deci inima se odihnește mai mult decât se contractă.
Interesant este că există o perioadă de timp în care diastola atrială se suprapune pe diastola ventriculară, cam 0,4 secunde, depenând de monedă. 70-80 pe minut, provind de diastrola generală, deci iată că inimă are un stil interesant de lucru cu sistolele mai scurte decât diastrole, decât relaxările. Dacă mergem acum pe compartimentele inimii, trebuie să știm așa că în fiecare sistolă crește presiunea din cavitatea respectivă, iar în fiecare diastolă scade presiunea, iar sângele se scurge de la o presiune mare la o presiune mică.
Deci, în trupul sistolei atriale, presiunea din atrii este mai mare decât cea din ventricule. Vandulele atrioventriculară, tricuspidă și bicuspidă din stânga, deci tricuspidă în dreapta, bicuspidă în stânga, sunt deschise și sângele trece din atrii în ventricule. Urmează apoi diastola atrială. În diastola atrială, presiunea din atrii scade.
Valvulele se inchid la inceputul diastolei atriale si inceputul sistolei ventriculare. Sangele este aspirat din venele mari in cele doua atrii. Din vena cava superioara si inferioara sangele ajunge in atriul drept.
Iar din cele patru vene pulmonare sangele auscenat este adus in atriul stang. Sistola ventriculare. Mergem acum pe compartimentele de jos ale inimii.
Sistola sau contracția ventriculară. La începutul sistolei ventriculare se închid cele două valvule atrioventriculare. Sistola ventriculară are loc, cum spuneam, la începutul diastolei atriale. Deci pot să spun că închiderea valvului atrioventriculare, tricuspidă-bicuspidă, se petrece la începutul diastolei atriale sau la începutul sistolei ventriculare. Pentru că sistola, repet, Sistola ventriculare are loc la începutul diastolei atriale.
Această închidere valvulor atrioventriculare din începutul sistolei ventriculare dă primul zgomot cardiac, un zgomot sistolic. Un zgomot care seamănă cu această onomatopeie, lube, și este numit primul zgomot cardiac sau zgomot de tip sistolic. În momentul în care presiunea din ventricul, prin această contracție sistolventriculară, o depășește pe cea din arterele mari, se deschid valvule semilunare sau simulite de la baza acestor artere mari, Sângele este expulzat din ventricul stâng prin artera aortă, în marea circulație sau sistemică, iar din ventricul drept prin artele pulmonare unii de trunchiul arterial pulmonar, care se ramifică aici sus în artele pulmonare dreaptă și stângă.
La fel se deschid valvule acestea de la baza artelor mari. Aceasta este faza de ejerție, de expulsare a sângelui. De fiecare dată se expulsează un volum de sânge din fiecare ventricul, numit volum bătaie sau volum sistolic, care este în jur de 70-90 ml.
Desigur că sunt oscilații de la individ la imilin. În diastola ventriculară, mai lungă decât sistola ventriculară, presiunea din ventricul scade, valvulele acestea scade. semi-lunare se închid, închiderea valvulor semi-lunare sau sigmoide de la baza artelor mari ne dă al doilea zgomot cardiac, zgomot diastolic, asociat cu onomatopeia dub, deci se închid aceste valvule și astfel sângele nu poate reflua din arterele mari în ventricul, nu se poate întoarce sângele în ventricul. Vedem că acest aparat valvular al inimii ne asigură curgerea sângelui prin inimă unidirecțional, cele atroventriculare se deschid Înspre ventricul, sângele curge din atrium ventricul, cele semilunare se deschid înspre arterie și asigură curgerea sângele din ventricul în arterele mare aortă, respectiv lungul arterial pulmonar. Deci, valvule semilunare s-au închis, presiunea din ventricul scade și mai mult, în momentul în care presiunea din ventricul scade sub cea din atrium, corespunzător de pe dreapă, respectiv de pe stânga, se deschid din nou valvule atrium ventriculare și...
se reia ciclul cardiac. Deci avem două zgomote două zgomote cardiace, zgomotul 1 sistolic, zgomotul 2 diastolic, un lup și un duc. Dacă încercăm să vedem alternanța celor două faze a reciproi cardiac pe atrii și ventricule, în atrii sistolă-diastolă, sistolă-diastolă, am luat valorile pentru ori de 75 de bătăi pe minut, 0107-0107, vedem că în ventricul sistola ventriculară are loc la începutul diastolei atriale și aici, la începutul sistolei ventriculare, respectiv începutul diastolei atriale, are loc primul zgomot cardiac dat de închiderea valvului atrioventriculare La sfarsitul sistolei ventriculare, deci inceputul diastolei ventriculare, se inchid valvulele semilunare, are loc zgomotul al doilea.
Mai observam ca atunci cand atriile sunt in sistola, in contractie, ventriculele se relaxeaza si invers, cand ventriculii sunt in sistola, se contracta, atriile sunt in diastola, se relaxeaza. Deci, contracția este asincolonă. Întâi se contractă atriile și apoi se contractă ventriculele și avem această perioadă în care avem pauză, avem diastrolă și sus în atrii și jos în ventricule, așa numita diastrolă generală.
Pentru aceste valori pe care le-am luat eu, avem o diastrolă generală de 0,4 secunde. Volumul sistolic, volumul bătaiei, volumul pe care fiecare ventricul îl expulzează în... Marea și mica, respectiv mica circulație, are valoarea aceasta de 70 considerată, dar țineți cont că sunt oscilații de la individ la individ.
Debitul cardiac ne determină cât volum de sânge trece prin inimă într-un minut, deci vom mulți volumul sistolic cu frecvența cardiacă. De exemplu, dacă luăm valoarea de 70 pentru volumul sistolic, si multim cu frecventa cardiaca de 75 de bataie pe minut vom obtine un debit cardiac de 5250 ml sange raportam desigur la minut la minut deci putem spune asa grosomodo ca prin inima trece intr-un minut in timp de repaus Tot volumul de sânge al unei persoane, aproximativ tot volumul de sânge. Și iată, în momentul în care persoana face sport, crescând frecvența cardiacă, activitatea inimii este mult amplificată, debitul cardiac crescând în mod corespunzător.
În momentul în care zgomotele cardiace devin anormale, acele onomatopei, acel lup, zgomotul 1 și dub, zgomotul 2 diastolei, Deci când ele devin anormale vorbim de sufluri și aceste sufluri indică de obicei o afecțiune a varvelor. Cum ascultăm zgomotele cardiace? Cu ajutorul stethoscopului, binecunoscutul aparat medical. În speranța că v-a fost de folos, vă urez o zi frumoasă și nu uitați să vă abonați.
La revedere!