Bună ziua! Astăzi începem capitolul 7 din anatomia lui Behrens. Vom vorbi despre sistemul osos și vom începe cu scheletul capului, cu cele două părții de cutie craniană propriu-zisă și de oase ale feței viscerocraniu. La modul general putem spune că scheletul format din oase prinsele, prin articulații, cuprinde 206 oase.
Există un schelet axial care se observă ca fiind format acesta cu verde din scheletul capului, coloana vertebrală și cutia toracică. Și de sigur avem un schelet al memblor, membre superioare, membre inferioare. Începem cu scheletul capului și vom vorbi mai întâi despre oasele de la nivelul...
cutiei craniene neurocraniului care adăpostește encefalul. Începem cu osul frontal. Osul frontal este un os unic. El evident că are mai multe feți, anterior, lateral, posterior.
Acest os prezintă, dacă încercăm să îl izolăm, prezintă pe fața sa superioară niște Foramene supraorbitare, se văd aici, niște orificii în os care servesc la trecerea nervilor și a vaselor de sânge. De asemenea, în interiorul osului frontal există cavități numite sinusuri frontale care sunt căptușite cu o mucoasă. În momentul în care răcim de la nivelul cavității nazale, infecția sau inflamația poate să ajungă la nivelul acestor sinusuri frontale și să apară sinusita frontală.
Următorul os despre care vom vorbi este occipitalul, osul cefei, de asemenea un os unic. El prezintă un orificiu care se numește foramen magnum sau gaura mare a occipitalului. Este locul prin care orificiul la nivelul căruia măduva spinării din coloana vertebrală se continuă cu trunchiul cerebral, cu bulbul rachidian. De asemenea, dacă vom izola acest os, îi vedem forma mai bine și observăm foarte bine foramen magnum, iată acest orificiu prin care creierul, encefalul comunică cu modul vaspinării și acestea două cu alb, ca niște proeminențe rotunjite, sunt cei doi condili occipitali care se articulează cu vertebra.
Cervicala 1 și osul occipital ca și osul frontal este un os unic și, să mișorăm puțin, aparține așa cum spuneam neurocranului sau cutiei craniene. Următorul os despre care vom vorbi este osul temporal. Osul temporal este un os pereche, adică îl vom avea și pe dreapta și pe partea stângă.
El prezintă un orificiu numit acesta, meată acustică externă, unde trec undele sonore. Meatul indică un pasaj tubular în interiorul osului. De asemenea... Există la nivelul său o apofiză mastoidă sau o proeminență pe care se prind mușchi și o apofiză stiloidă care este ascuțită, mai bine să-l izolăm ca să observăm mai bine. Deci iată, acesta ar fi meatul acustic X.
de unde trec undele sonore, ca un pasaj tubular, spuneam, în săpat în os. Apofiza mastoidă, această proeminență pe care se prind mușchi și lângă aceasta și submeatul acustic extern se află această formațiune ascuțită care nu este altceva decât apofiza stiloidă. Pe apofiza stiloidă se prind mușchii faringelui și limbii. Dacă ne întoarcem să vedem cum se articulează osul temporal cu celelalte oase din...
cutia craniană, observăm o fosă, o depresiune care contribuie la articularea cu mandibula, această depresiune sau fosă se cheamă fosă mandibulară, deci o depresiune înseamnă locul în care se articulează osul temporal cu verde cu mandibula și de asemenea o apofiză zigomatică, această porțiune mai îngustă. care vine spre osul zigomatic, apofeză zigomatică, spre osul zigomatic, ea contribuie la formarea pomeților, obrajilor împreună cu osul zigomatic, care va avea și el o apofeză temporală. Deci, osul temporal, partea dinspre zigomatic se cheamă apofeză zigomatică, osul zigomatic va avea o porțiune care se va chema apofeză temporală spre temporal. Cele două... Apofize se unesc, vedeți că se formează aici un fel de punte care formează pereții pomeții obrajilor.
În fine, în afară de aceste oase, iată se vede temporalul dintr-o parte văzut de jos, avem un os care se cheamă osul sfenoid. Iată, din afară îl vedem într-o oarecare proporție. Încercăm să găsim și o altă formă.
Deci, iată, se vede cum contribuie la formarea pereților orbitei. Se vede puțin pe fața laterală a cutiei craniene. Dacă încercăm să îl izolăm, vedem că sfenoidul are formă de fluture.
și de asemenea el contribuie parțial la formarea părții anterioare a bazei cutiei craniene. O să încercăm să vedem celelalte părți. În acest moment vedem cum se află el în interior. În interior formează cum spuneam partea anterioara a bazei craniene iata aici vedem osul sphenoid cu forma sa de fluture identificam aripi mici aripa mica sphenoidului aceasta ar fi fata orbitala a aripei mare a sphenoidului si aici se vede foarte clar fisura orbitala superioara care este o fantă, o deschidere prin care trec nelfi, vase de sânge.
Dacă îl vom răsuci să-l vedem de sus, o vedere superioară a osului sfenoid, identificăm o depresiune care este șaua turcească a osului sfenoid, unde este adăpostită glanda. pituitară sau hipofiză. Acesta a fost osul sfenoid.
Continuând cu oasele de la nivelul neurocraniului, avem etmoidul. Să vedem cum putem să-l identificăm. Deci iată, osul etmoid.
El se află deasupra cavității nazale și dacă ne uităm la imaginea posterioară, cred că îl vom vedea mai bine. Iată, și răsucindu-l vom vedea mai bine lama ciuruită a osului etmoid. Se văd efectiv aceste...
orificii prin care trec nervii cranieni 1, nervii olfactivi, deci lama ciuruită de o parte și de alta. Două lamele sunt orizontale, iar aceasta, pe verticală, este crista galii, constată care formă cam de triunghi aproximativ. Deci, crista galii și lama ciuruită, două, de fapt, două astfel de lame ciuruite prin care trec nervii cranieni olfactivi.
Deci, repetând oasele de la nivelul neurocraniului, Avem patru oase neperechi, de care etmoidul, sfenoidul, frontalul și la ceafă, occipitalul. Am selectat greșit, desigur. Occipitalul la ceafă.
făcut, caura mare a occipitalului sau foramen magnum și două oase de tip reiche, avem oasele parietale, care formează bolta cutiei craniene, sunt două oase parietale fuzionate median și oasele temporale, care au articulație cu mandibula. la nivelul fosei mandibulare și cu zigomaticul, apofiza zigomatică care participă la formarea pomeților, obrajilor. Deci, în total, patru oase neperechi și cu două perechi avem opt oase la nivelul neurocraniului. Continuăm în incursiunea noastră pe oasele feței, pe viscerocraniu sau oasele feței. Aici vom avea șase oase.
perechi, deci o dată 12 și două oase neperechi mandibula și vomerul care se află la nivelul septului nazal, deci 12 și cu două 14 oase la nivelul viscerocranului sau la nivelul feței le vom lua pe rând iată, acesta este unul dintre oasele nazale, osul Nazal, de pe partea dreaptă, oasele nazale formează puntea nasului, ele se unesc pe mijloc, deci contribuie la formarea piramidei nazale. Apoi avem chiar pe mijloc un os unic, acesta cu verde, se observă, cred, vomerul. Vomerul formează septul nazal, împarte cavitatea nazală în două camere, două fose nazale, fosa nazală dreaptă și fosa nazală stângă. Vomerul este acoperit de o membrană mucoasă, la fel ca și aceste două oase, unul pe stângă și unul pe dreapta. Este vorba de cornetele nazale inferioare care sunt...
oase independente cornetele mijlocii de pildă fac parte din etmoid sau superioare, dar cornetele nazale inferioare sunt oase independente se observă, acesta este cornetul nazal inferior de pe partea dreaptă și acesta de pe partea stângă ele contribuie la formarea pereților laterale cavității nazale și ele sunt acoperite ca și osul vomer de o membrană de tip mucos. Vom continua cu oasele zigomatice. Iată, osul zigomatic, să marim puțin și să-l răsucim, da? Osul zigomatic formează parțial pomeții obrajilor.
Are o apofiză aceasta temporală, care se va uni cu apofiza zigomatică a temporalului, pentru a forma un arc zigomatic din structura pomeților, obrajilor, cum spuneam. Apoi, revenind la partea sa anterioară, să vedem dacă reușim să-l prindem, este... Osul lacrimal este cel mai mic os din...
Nu reușesc să-l prind așa pentru că este foarte, foarte mic. Cum spuneam, este... Cum se vede puțin, este cel mai mic os din structura, iată, din structura viscerul crânului, contribuie la formarea orbitei. La acest nivel, deci pe fața medială a orbitei, la acest nivel există niște șansuri, să încercăm să-l vedem doar pe el, da?
Există niște șansuri prin care trec canalele excretoare ale glandelor lacrimale. Deci osul lacrinal, cel mai mic os din corp. Dacă revenim la structura oaselor feței, vedem maxilarele, deci avem două maxile care fuzionează pe mijloc, formând așa numitul maxilar superior, conform anatomie lui Behrens.
Deci două oase, două maxile fuzionate median. Conțin sinusuri maxilare de dimensiuni destul de mari, cavități care comunică cu cavitatea nazală, formează anterior palatul dur, dacă încercăm să îl răsucim așa, mai bine o să îl izolez. Pentru că nu prea îmi permite, voiam să arăt că se formează, iată, ghiți-vă că acesta este unul dintre cele două maxile, dintre oase maxilare și formează partea anterioară a palatului dur, deci a părții superioare a cavității bucale. Partea inferioară va fi formată de următoarele oase, de oasele palatine. Încercând să revenim la...
Cutia craniană, iată am reușit să-l răsucim, deci cu verde este osul maxilar, pe când următorul este osul palatin, ce formează posterior palatul dur și de asemenea palatinul constituie planșeul și pereții laterale ai cavității nazale. Dacă îl izolăm, îi vedem forma sa. Deci, porțiunea aceasta va fi în structura palatului dur, celălalt le găsim la nivelul cavității nazale, formând planșeuri și pereții laterali, cum spuneam. Revenind la cutia craniană, puțin. Se mai blochează programul acesta, revenind la cutia craniană, identificăm mandibula sau maxilarul inferior, are forma aceasta ca de potcoavă, are o articulație de tip balama, se observă aici cu osul temporal, iată, acesta este temporalul, acesta este maxilarul inferior sau mandibula.
prezintă în câte un proces orientat cranial, deci superior, care are două zone, fiecare în acest proces orientat cranial. Prezintă condilul acesta, formația aceasta rotulcită, condilul mandibular care se articulează cu gropița aceasta care este fosa mandibulară a osului temporal. Și partea cealaltă este apofiza coronoidă pe care se prind mușchii masticatori. Deci, încă o dată, mandibula, formă de potcoavă, fiecare extremitate are acest proces orientat cranial, deci în partea de sus, cu două zone.
Condil mandibular, condil înseamnă această formație rotunjită care intră în gropița, în adâncitura sau depresiunea sau... fosa mandibulară a osului temporal, deci iată condilul, și cealaltă parte a procesului de unitate cranial, apofiza coronuide, pe care se prind mușchii masticatori. Mai există aici un os cior, dacă îl vedeți, este osul hioid, el nu se articulează direct cu niciun os, contribuie la stabilizarea planșeului bucal, are forma aceasta arcuită observați pe el dacă Să-l selectăm, iată, se prindă muștea ai limbii, ai faringelui și ajută la stabilizarea planșeului bucal, așa cum spuneam. Deci acesta este osul hioid, nu se articulează direct cu niciun alt os.
Iată, am văzut că avem 8 oase la nivelul neurocraniului. Și cu 14 oase la nivelul viscerocranului, în total 22 de oase. A rămas aici selectat osul hioid.
Deci neurocraniu, cutie craniană, 4 oase neperechi, frontal, occipital, etmoid și sfenoid, 2 oase perechi, temporalele drepturechilor și parietale la nivelul bolții cutiei craniene, viscerocraniu cu 14 oase, dintre care două nepereche, mandibula, singurul os mobil al feței și vomerul care formează septul nazal, celălalte oase de tip perec și anume avem două maxile sau maxilare fuzionate, avem două oase zigomatice pe dreapta și pe stânga, două oase nazale. În interiorul orbitei avem două oase lacrimeale, aici avem cornete nazale inferioare și la nivelul palatului dur, anterior sunt constituite din osul maxilar, iar posterior din oasele palatine. Acesta a fost scheletul capului. Iată ce drăguț, parcă are propria sa voință, nu vrea să stea într-un loc, nu vrea să fie controlat. În speranța că v-am ajutat să vizualizați diferitele caracteristici ale oaselor de la nivelul scheletului capului, vă urez o zi frumoasă și nu uitați să vă abonați.
La revedere!