Bună ziua tuturor și bine ați venit la un nou curs în Flux Life în cadrul disciplinei de economie politica pozitivă. Eu mă numesc Diego Varela și astăzi vom discuta despre o temă de mare actualitate, dar și o temă care va introduce partea de macroeconomie în disciplina noastră. Cum merge economia României? Creștere, costul vieții și de ce măsurarea economiei în ansamblu este așa de complicată? Să mi scrieți, vă rog, pe chat, dacă totul se vede bine, dacă este totul în regulă, pentru că anul săptămâna trecută au fost anumite deranjamente din cauza un unei pane de curent. Da. Și nu știu dacă acum toate lucrurile merg în regulă. Să să mi țineți, vă rog, la curent. Bine, atunci am pregătit un slide despre această temă, vremea economică. Voi știți că noi de multe ori în această disciplină facem așa o comparație între economia și meteorologia ca științe. Da. și cum în economia noi încercăm să facem anumite prognoze și ne interesează să știm cum va fi vremea economică. Da, dar am învățat și ca nu toată lumea este de acord în ceea ce se referă la e judecații de valoare despre vreme, dacă e vreme bună, dacă e vreme rea, pentru că noi am învățat deja ca nu ploua niciodată pe placul tuturor. Dar în această temă de astăzi, care vom introduce partea de macroeconomie, parte care se ocupă cu economie în ansamblu, nu doar cu o piață concretă, nu doar cu piața la mailor sau cu piața e software ului, nu ne ocupam cu toate piețile ale economiei României în ansamblu. Da. toate bunurile, toate serviciile și noi ne întrebam cum este vremea economică și cum putem noi să măsurăm această vreme economică. Da, ce indicatori avem noi ca să prezicem această vreme economică. Dar vom începe cu unele idei despre importanța vremii economice. Cu ce ne ajută să studiăm vremea economică? De exemplu, indicatori precum PIBul. Ați citit de multe ori, PIBul a crescut sau PIBul a scăzut sau PIBul s a stagnat. Rata șomajului sau IPC ul. vom învăța acest indicator ce înseamnă, dar de ce vom învăța acest lucru? De ce sunt importante acești importanți acești indicatori? pentru că ne influențează vremea economică în viețile noastre de zi cu zi. De exemplu, dacă noi vrem să căutăm un job, vremea economiei în general, dacă economia este în creștere, de exemplu, ne va fi mult mai ușor să găsim un job. În schimb, dacă economia este în recesiune, ne va fi foarte greu să găsim un job. Da. Sau când noi mergem la cumpărături și noi observam că un anumit produs pe care noi îl cumpăram întotdeauna acum s a scumpit, dar noi nu știm dacă a fost magazinul concret un cel care a scumpit produsul și atunci nu trebuie să l cumpărăm, trebuie să căutăm într un alt magazin sau dacă este ceva normal pentru că sau scum cumpit produsele în toate magazinele. Deci, vremea economică în ansamblu, precum creșterea economica sau costul vieții, ne influențează în deciziile noastre ordinare, inclusiv voi care studiați acum la facultate. Când voi veți termina licența, vă veți pune problema. Ce fac eu acum în urma licenței? Mă voi înscrie la un masterat sau voi căuta un job. Pi piața muncii vă va afecta din această decizie pentru că dacă este o perioadă de creștere în care sunt multe joburi cu salarii foarte buni, atunci pentru voi costul de oportunitate de a studia mai departe este unul mai mare și poate spunețu voi munci acum și poate voi amâna masterat pentru mai târziu. În schimb, dacă economia este în criză, de multe ori mulți studenți spun: "Păi, voi merge mai departe cu masterat". De ce? Pentru că economia fiind în criză, șansele că voi găsi un job foarte bine plătit sunt mai mici. Și de asta vedeți aici numite exemple apropriate cum vremea economică în general în ansamblu poate să vă influențeze deciziile individuale. Da. Bine, dar și economia, studiul economiei în ansamblu este importantă pentru lideri pentru că de mersul economiei în ansamblu depinde pușculița lor, depinde cât de mult ei vor încasa pentru buget și cât de multe fonduri vor gestiona. Pentru că, de exemplu, încasările din impozite țin de activitatea economică. când economia este în creștere și încasările la buget sunt în creștere. Da. Și mersul economiei le va influența și șansele de realegeri în funcție. Când economia merge bine, lumea este mulțumită și de obicei vrea să nu se schimbe nimic. vrea să continue la guvernare cei care sunt curent la guvernare. În schimb, când economia este în criză, sunt mulți care spun: Păi, aceste conducatori noștri actuali nu au condus bine. Da. Și atunci e vom încerca cu un alt candidat. Deci și pentru lideri este important mersul economiei pentru că în deciziile de vot ale alegatorului influențează foarte mult cum ei fac. Da. Dintr un punct de vedere economic. Vă amintiți de aceaste proverbi pe care l am studiat și noi despre târg fiecare vorbește după cum îi priește. Da. Tu cum vorbești despre economia, despre liderii tăi și tot în funcție de cum faci tu. Dacă tu faci bine, pi tu de obicei vei menține acest lider în funcție. Problema este pentru lider nu contează doar un individ, contează țară întreagă. Va avea nevoie de milioane de voturi ca să rămână în funcție. De asta măsurarea vremii economice în ansamblu este importantă și pentru lideri. Da, să mi scrieți, vă rog, pe chat dacă totul este în regulă, pentru că eu astăzi am multe emoții. Nu mai știu dacă mai sunt profesorul vostru preferat sau nu, pentru că săptămâna trecută fiind aceste deranjamente și eu deja nu știu dacă mi am pierdut această condiție și nu mai sunt profesorul vostru preferat. Bine, dacă vă uitați la aceste partea de jos, la acest subtitlu și spune despre creștere, costul vieții și de ce măsurarea economiei în ansamblu este așa de complicată. Da. Și noi acum vom introduce de ce macroeconomia. Macroeconomia este studiul economiei în ansamblu. De exemplu, vedeți titlul de astăzi, cum merge economia României. Nu spune cum merge economia Laviniei sau cum merge economia lui George. Nu este economia României în ansamblu. Și acest lucru e vom studia acum. De ce este așa de complicat? Da. Și principalul motiv pentru ca studiul economiei în ansamblu este așa de greu este ca macroeconomia adună rezultatele mai multor piețe diferite. Economia României este și economia producție de autoturisme, economia producție de software, economia producție de alimente, economia producției de tunsuri la o frizerie. Da. Tot feluri de produse, bunuri și servicii. Da. Și este foarte greu să adunăm toate aceste bunuri și servicii într o măsură unitară, adică pentru că sunt bunuri și servicii eterogene. Unele dintre ele sunt bunuri tangibile, le putem cântări, dar alte bunuri nu sunt măcar tangibile. sunt, de exemplu, programe informatice. Cum putem să măsurăm toata, de exemplu, toată producția a României în toate piețele așa de eterogene? Da. Este o dificultate. Da. Și macroeconomia este grea și pentru că teoriile macroeconomice pe care le studiam noi sunt mai puțin așezate. Noi am învățat din partea de microeconomie, legea cererii, legea ofertei. Astea sunt unele legi foarte foarte bine așezate în domeniul microeconomiei. Da, dar în domeniul macroeconomiei legile sau teoriile sunt mai puțin așezate. Deci ce? Pentru că noi am studiat deja dintr un punct de vedere științific ca teoriile noi trebuie să le testăm și teoriile nu niciodată nu putem să fim siguri de ele 100%. Da, dar cât de mult le testăm și nu reușim să pice, atunci ne crește puțin încrederea în ele. Da? Deci dacă o teorie nu este testată, nu avem mari încrederi în ea. Dacă este testată și nu a picat, p are mai mare încredere. Da, dar în domeniul macroeconomiei testarea teoriilor este mult mai grea. Da, pentru că sunt mai puține observații, mai puține experimente naturale. Este foarte greu să faci experimente de laboratori în domeniul macroeconomiei. Ar fi foarte, foarte costisitor, foarte scump. Nu este ca în domeniul unui supermarket, ca noi am spus, să facem un experiment. dacă reduce prețul unui produs, dacă vom vinde mai mult sau nu. Acest experiment este fezibil la un supermarket, dar la nivel de o țară, să spunem, să facem un experiment, dacă creștem impozitul pe salarii, dacă lumea va munci mai puține sau mai multe ori, este un experiment foarte costisitor. Da, de asta teoriile macroeconomice sunt mai puțin așezate pentru că sunt [Muzică] mate, da? Și în domeniul macroeconomiei sunt multe controverse tot pentru că sunt și multe dezacorduri care țin de judecați de valoare. Da, noi am spus că despre terg fiecare vorbește după cum îi priește, dar în domeniul macroeconomiei aici vorbim de milioane de oameni diferiți. Deci pentru unii macroeconomia merge bine, pentru alții merge rău, pentru unii o anumită politică macroeconomica este benefică, pentru alții este nefastă. Deci noi deja am învățat din partea de microeconomie că erau dezacorduri, dar în domeniul macroeconomiei, vai de mine, dezacordurii sunt și mult mai multe. De ce? pentru că sunt mai mulți oameni implicați și cu păreri diferite. Da, să mi spuneți Da, vă rog pe chat dacă totul merge în regulă până acum pentru că încă nu am început așa cu partea m esențială a cursului de astăzi. Deocamdată este doar o introducere. Da. De ce macroeconomia, măsurarea vremii economice în ansamblu este așa de importantă, dar și de ce este așa de complicată? În regulă. Mergem mai departe atunci cu un mic grafic care ne arată PIB ul României din anul 1987 până în anul 2023 măsurat din dolari americanii curenți și date oferite de Banca Mondială și aici ne arată cum a evoluat PIB ul României. Da. și cum a crescut foarte mult în anii 2000, după aia cum s a stagnat puțin e în urma crizei financiare și iarăși cum a crescut din nou în ultima perioadă. Aici vedeți de exemplu m unele date cu care noi ne ocupam în partea de macroeconomie. Da. Să vedem PIB ul României. Problema este că voi încă nu știți ce înseamnă PIBL. Da? Să mi scrieți, vă rog, pe chat ce înseamnă PIB ul, ce măsoară PIB ul, da? Să mi explicați PIB ul pe chat din punctul vostru de vedere, că întotdeauna citiți PIBul nu știu ce a crescut sau PIBul a scăzut sau PIBul României crește mai repede decât PIBul Germaniei. să mi spuneți, vă rog, pe chat dacă înțelegeți ce înseamnă PIBul, dar să stați liniștit că veți înțelege da, ce înseamnă e PIB ul. Da. Bine, definiția de PIB este esențiala pentru acest curs. Ce este produsul intern brut? Produsul intern brut este valoarea de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale produse pe un anumit teritoriu într o anumită perioadă de timp. Aceasta este definiția de PIP și toate aceste componente ale definiției le vom studia separat, adică vom analiza această definiție ca să înțelegem foarte bine ce înseamnă pibul. În primul rând, PIBul măsoară producția internă unei țări. Da. Și cum măsoară această producție și în condițiile în care noi am spus că este așa de greu să aduni produse eterogene, cum măsori tu producția dacă tu analizai piața cartofilor? Tu puteai să măsori cantitatea cartofilor în kilograme de cartofi sau în tone de cartofi. Dacă tu vrei să măsori petrolul, poți să măsori în tone sau în orice altă unitate de Dar dacă tu măsori și petrol și e cartofi și programe informatice și autoturisme și tunsuri, cum poți măsura toate aceste bunuri și servicii eterogene într o singură unitate. Pibul rezolvă această problemă folosind valoarea de piață. Se uită la prețul acestor produse pe piață și ceea ce adună este prețul produselor. Da. Și atunci spune România în ultimul an a produs atâte miliarde de euro. Da, de exemplu, păi adună toată producția României într o anumită unitate în euro, în dolari, în ri. Da. valoarea de piață bine a tuturor bunurilor și serviciilor. Adică PIBL este un indicator cuprinzător, cuprinde toate produsele și toate serviciile, tot ceea ce se produce într o anumită țară a tuturor. Da, aceasta partea definiției bunurilor și serviciilor. Vedem aici că nu este vorba doar de bunuri, intră și servicii care sunt din ce în ce mai importante în economiile avansate. Da. și sunt eterogene, prin urmare, deci vom măsura tot ceea ce se produce, inclusiv bunuri și servicii. Următoarea parte a definiției ne spune că sunt bunuri și servicii finale. Ce înseamnă bunuri și servicii finale? Înseamnă că aceste bunuri și servicii nu se folosesc ca o resursă intermediară pentru a produce alte bunuri. Ceea ce contează sunt bunurile care sunt destinate consumului final sau utilizarea lor în sine, nu pentru a produce alte bunuri sau servicii. Da. De exemplu, dacă tu măsori laptele care s a produs în România, da, și măsori cașcavalul care s a produs în România. Dacă tu oi măsura cantitatea totală de lapte și cantitatea totală de cașcaval în prețul de piață, ai aduna acest lucru, valoarea rezultanta ar fi exagerată. De ce? Pentru că tu parte din laptele l ai folosit pentru a produce cașcaval și tu ai măsurat de două ori. Dacă tu măsori laptele plus cascavalul, nu trebuie să măsori doar produsele finale. Da. Și laptele care este lapte de consum, da, este un bun final, dar laptele care a fost folosit de industria e pentru a produce cascaval, atunci nu pot să l măsori ca lapte pentru că deja îl măsori ca parte a cașcavalului. Da? să mi scrieți, vă rog, dacă se înțelege, această idee de bunuri și servicii finale. După aia îi foarte important produse, pentru că m PIB ul este un indicator de producție, ceea ce se produce. Deci PIB ul, măsoarea e producția a unei economii în ansamblu, Da. este un indicator de producție în cele din ă ăă pe un anumit teritoriu următorul următorul component al definiției pentru că de aici provine această idee de produs intern brut da înseamnă ceea ce se produce înăuntru unei țări adică pe teritoriul țării în cadrul unei țări da produsul intern, în interiorul unei țări, da, sau unei regiune. Se poate calcula și PIBul unei regiuni sau PIBul unui oraș, da? Dar este pe un anumit teritoriu. Da, ceea ce contează este teritoriul unde este produs. Și în cele din urmă, intru o anumită perioadă de timp, PIBul se măsoară de obicei cât produce România pe an. Da. Și acest lucru ca se măsoară pe unitate de timp înseamnă că PIBul este o variabil flux. Variabilele se împart din variabile flux care sunt pe unitate de timp și variabile stock care sunt la un moment dat. Da? De exemplu, cât produce România pe an? Variabile flux. Da. Sau cât este datoria externă a României acum. Acesta este o variabilă stock. Da. Sau în cadrul vieților voastre de zi cu zi, cât credit aveți pe cartela de telefon cu variabile stock? Cât ați cheltuit voi? Cât ați consumat voi în ultima lună? O variabile flux. Variabilă flux e pe unitate de timp. variabile stock este la un moment dat. Da? Să mi scrieți, vă rog, dacă se înțelege, dacă totul este în regulă. Da? Și să mi scrieți, vă rog, ce părere aveți voi, cum merge economia României? Da. Ce părere aveți voi? Cum merge economia României? Să mi scrieți voi, vă rog, pe chat și așa facem un test. Apropo, care dintre voi aveți deja cana promovări? Aveți deja cana promovări? Nu aveți? Da. Bine, mergem mai departe cu un alt grafic din care PIB ul pe care când noi l am reprezentat dinainte, vedem că este un PIB în miliarde. Da, de exemplu era PIBul în miliarde și spuneam 350 de miliarde de $i e PIB ul României. Da, bine, dar nouă ne interesează de multe ori ca să măsurăm standardul de viață. Ne interesează să măsurăm PIB ul pe cap de locuitor, PIB ul pe persoană. Da. Și aici putem să vedem acest grafic. PIBul pe cap de locuitor al României comparativ PIBul pe cap de locuitor al UE ca un indicator al [Muzică] standardul viață. Și aici vedeți că PIBul pe cap de locuitor al României măsurat indolari curenți este mult mai mic decât PIBLU. este jumătate așa, aproximativ. Da. Ă cât ar fi aici după acest grafic 18000 $ pentru România și 40 și ceva de mii de $i pentru media Uniunii Europene. Aici puteți să vedeți diferența. Mie îmi place foarte mult acest grafic. Știți de ce? Îmi place pentru că acest grafic permite să comparăm, haideți să vă arăt eu cu laserul meu, să comparăm așa distanța verticală, da, între PIBul României, da, și pe cap de locuitor și PIBul Uniunii Europene pe cap de locuitor ne permite face aceste comparații, dar noi putem să comparăm Tot în orizontal. Da, să vedem PIBul pe care îl are pe cap de locuitor România acum, în ce an î aveau europenii. Da. Și acest lucru mă interesează foarte mult. Dacă comparați aici vă arată de exemplu o diferență de 20 și ceva de ani, da? Că PIBul actual pe cap de locuitor al României deja îl avea o medie în Uniunea Europeană acum 20 și ceva de ani. Da, mă interesează acest grafic. Da. Și vedem cum se aproprie, de exemplu aici diferență. Da. PIBL pe care î avea aici în anul 2005 România în în Uniunea Europeană aveau cu 30 de ani înainte sau Da, este foarte interesant acest grafic. Îmi place mie concret foarte mult. Da. Bine. Este totul în regulă. Se vede graficul. În regulă. Da. Mergem mai departe atunci. PIBL pe cap de locuitor se folosește de multe ori ca indicator al standardul vieții. Problema este ca de multe ori aceste diferențe care arată acolo, de exemplu spune Uniunea Europeană PIBL pe cap de locuitor măsurat indolari cureți este de două ori mai mare decât în România și acest lucru poate să ne arate unei diferențe exagerate pentru că prețurile nu sunt la fel în România decât în restul Europei. Și de multe ori când noi comparam PIBul între țarem standardul vieții ca să comparăm standardele, noi de multe ori folosim, în loc să măsurăm în în dolari, corectăm această măsură pentru diferențele în nivelul general al prețurilor, având în vedere că lucrurile sunt mai ieftine în România decât în media Uniunii Europene, de exemplu. Și aici graficul ne arată că dacă noi folosim această idee de paritatea puterii de cumpărare, adică să ajustăm PIBul pe cap de locuitor cu faptul că lucrurile sunt mai scumpe în oie decât în România, atunci diferența deja nu este așa de mare. Da, este tot măsurat în dolari, dar corectați pentru paritatea puterii cumpărare, adică astfel încât fiecare dolar să aibă acea putere de cumpărare și în România și în și ne arată unele diferențe, dar sunt diferențe mai mici. Deci acum un roman poate să și permită produsele care Uniunea Europeană își permiteau acum e 10 ani sau te ani. Deci nu este o diferență așa de mare. Da, se înțelege acest grafic asta cu paritatea puterii cumpărare. Bine. Ce este PIB ul real pe cap de locuitor și cu ce ne ajută? Da. Păi, PIBul poate noi facem o diferențiere între PIB nominal și PIB real. PIBL nominal este PIB care este măsurat din bani și acest tip de PIB are o problemă și este faptul că banii nu au întotdeauna aceeași putere de cumpărare, aceeași valoare. Dacă se tiparăc mai mulți banii, atunci poate crește PIBul, da, PIBul nominal, dar nu crește cu adevărat cantitatea produsă într o anumită țară. Deci, PIB ul nominal măsoară în bani, pentru că noi am spus PIBul este valoarea de piață a producției unei țări. Da. într un anumit an, dar valoarea m de piață este în bani. Problema este când acești bani nu au întotdeauna aceeași valoare. Da, acest lucru se diferenția de PIBul real. PIBul real nu măsoară PIBul în bani, măsoară PIBul în lucruri. Da. Și acest lucru vom învăța în acest curs cum se calculează PIB ul real. Da. Pornind de la PIBL nominal, cum putem calcula un PIB real care să nu fie influențat, de exemplu, de inflație, de crearea mai multor bani și de valorizarea lor. Bine, am învățat și deocamdată și diferența dintre PIB total și PIBul pe cap de locuitor. Am spus PIBul total al României 350 de miliarde. Da, dar PIBL pe cap de locuitor noi am spus 17000 18000 $. Da, ne interesează de multe ori, în loc să avem ping ansamblu pentru întreaga țară, să l împărțim la numărul de locuitori ca să putem folosi acest indicator pentru a măsura calitatea vieții, standardul de viață într o anumită țără. PIBL real pe cap de locuitor măsoară productivitatea medie și acest lucru este foarte important pentru că productivitatea medie este foarte corelată cu standardul de trai dintr o anumită țară. Un de multe ori multă lume spune banii nu garantează fericire. Da, dar ajută. Da. Și dintr un punct de vedere statistic s a observat ca și țările care au un PIB pe cap de locuitor mai mare își permit și bunuri și servicii mai bune. Își permit un sistem educativ mai bun, își permit un sistem sanitar mai bun. trăiesc mai mult oamenii acolo sau sunt mai bine pregătiți dintr un punct de vedere educativ. Au fost multe analize în care s a arătat că există o corelație pozitivă între PIB ul pe cap de locuitor și standardul de viață măsurat prin alți indicatori. De asta PIBL pe cap de locuitor este foarte deseori utilizat ca indicator de calitatea vieții. Da. Într o anumită țără. De exemplu, Uniunea Europeană folosește PIBul real pe cap de locuitor pentru fondurile de coeziune, pentru a seziza care sunt diferențele între între regiunile în gradul de dezvoltare și pentru a selecta regiunile care vor ă fi prioritare pentru fondurile de coziune ale UE și de exemplu regiunile se împart între categorie sub 75% din PIBul pe cap de locuitor mediu al e între 75% și 100% și peste 100%. Regiunile prioritare sunt cele mai sărace și la fel țarile Da. se împart din țări care au un pip pe pe cap de locuitor mediu e mai mic decât 90% din media sau peste 90% din media. Acest lucru va influența dacă regiunea ta sau dacă țara ta va fi elegibilă sau va fi prioritară pentru a primi anumite fonduri de dezvoltare ale UE. Bine, mergem mai departe. Aici vedem un alt grafic. PIB ul real pe cap de locuitori în România în euro. În euro din 2020, adică e PIBul real. Nu chiar dacă este măsurat în euro, a fost ajustat astfel încât 1 € din 2024 să poate cumpăra aceleași produse decât în 1 € din 2020 și la fel cu toate celelalte ani. Și aici vedem că cu PIB ul real nu sunt variații așa de mari ca și cu PIBul nominal pentru că producția de bunuri și servicii nu variază așa de mult, dar prețurile lor de vânzare uneori poate varia foarte mult. De exemplu, în ultima perioadă s au scumpit multe produse. Dacă noi măsuram producția în bani, parcă am produs mult mai mult. Dar nu e Nu ar fi adevărat în termeni reali, în termeni de lucruri. Da, chiar dacă tu ai produs la fel, dacă s au scumpit, da, tu ai produs la fel, dar a crescut PIBul nominal, dar nu PIB ul real. Da. Și aici vedeți cum a fost evoluția PIB real în Românie în din ultimii 24 de ani. Da, din anul 2000 până în anul 2024. Și vedeți cum a crescut PIBul pe cap de locuitor. Acum în anul 2024 este echivalent cu 13000 € din 2020. Da, euro din 2020 erau euro mai valoroși decât de acum puteau cumpăra mai multe lucruri. Multe lucruri s au scumpit mai mult. Da. PIBul nominal al României probabil e mai mare decât 13000 de € pe cap de locuitor. Da, dar acest lucru este ajustat pentru inflație. Da. Și vedeți că s a mai mult decât dublat pivul real al României în ultimii 25 de ani. Vă place cursul? Da. O linie impresionantă. Da. Ce i drept spune Alexandru Floarea. Bine, sunt datele care noi funcționăm. Da. Doar ca să înțelegeți contextul, da, cum stau lucrurile în România, așa pe pe termen lung. Bine, noi putem compara și țările, da? De exemplu, PIBL pe cap de locuitor standarde de putere de cumpărare. Noi putem să l cumpărăm în cadrul Uniunii Europene și vă voi arăta un grafic foarte interesant. Atenție, uitați vă aici acest grafic. Aici ne arată evoluția e țarilor imp pe cap de locuitori în standarde de putere de cumpărare, dar nu măsurat în bani, ci în proporția din media. europeană în procentul în al mediei Uniunii Europene. Și aici vedem, haideți să folosesc eu laserul. În România este această linie verde închisă și este aici din anul 2000 avea 50 și ceva la din media. Da. și a crescut, a crescut, a crescut și acum are aproape 80% sau peștii 80% sau chiar 80% din media UE. Da, de la 50% la 80% din media UE. Din această perioadă, Germania, de exemplu, avea medie de 126 27% din media în anul 2013 și acum în anul 2024 a avut 115% din medieură. Deci vedeți cum țarile mai bogate, aici vedem Germania, aici vedem e cine este asta este Franța. Da. Și Italia și Spania. Da. Da. cum ele au mers spre 100% și tot România spre 100%. Acest grafic vă arată ca în aceasta perioadă concretă din anul 2013 până în anul 2024, da, o perioadă de 10 ani că a fost o anumită convergență economică. Da. Că cei mai săraci s au apropat. Da. Aice vedeți Bulgaria. Am selectat Bulgaria aici. Tot Bulgaria a început foarte săracă. Da. Adică 40 și ceva%. Și acum deja este 60 și ceva. Da. La. Foarte bine. Vă place acest grafic? Nu este ultima. E este trecuta Bulgariei în grafic. Vedeți? Nu este. Am pus pe România și alte țări din regiune. Am băgat și pe România, pe Ungaria, pe Bulgaria, inclusiv pe și pe Polonia, care este o țară e foarte mare. ca să vedeți tendința, da, în general, dar în cazul țărilor cele mai mari am băgat pe Germania, Franța, Italia și Spania. Da, din acest grafic. Dar voi puteți căuta pe Eurostat că sunt date disponibile liber și v vă lasă sau vă faceți propriul grafic. Da, așa cum l am făcut și eu. Bine, e anul trecut noi am avut un super curs tot în care noi am folosit acest imagine București Ilfov pe e trucat. Da. Și am arătat o salamandra acolo. Da. Și da, a fost un curs, un curs foarte interesant care noi vom e lucra pe el la seminar pentru că avem o întrebare tot despre e PIBul Bucureștiului, dacă este un PIB real, adevărat sau este un PIB trucat. Da, este un PIB care a fost prelucrat astfel încât să iasă într un anumit mod și da, vom analiza la seminar, dar aici aveți o introducere. București Ilfov arată că are un PIB real pe cap de locuitor de patru ori mai mare decât regiunea nord est al României, din care face parte prima universitate a României. Dar am uitat care este prima universitate a României. Să mi spuneți, vă rog, pe chat care este prima universitate a României, că eu am uitat cu vârsta știt. Care este prima universitate a României? Să mi scrieți toți voi, vă rog, pe chat. A, ba da, ba da. White, Universitatea Alexandru Iancuza din Iași. Foarte bine. Pentru cei care v ați înlaturat și nu știți cine sunt eu, mă numesc Diego Varela și sunt conferențiar la Universitatea Alexandru Ioancuza din Iași, prima universitate a României. Bine, continuam atunci. De ce arată ca București Ilfov are un pip pe cap de locuitor de patru ori mai mare decât regiunea nord est? Sunt cu adevărat bucureșteni de medii de patru ori mai productivi decât moldovenii. Da. Adică un bucureștean mediu produce de patru ori mai mult decât un moldovean sau bucovinean mediu. Da. Păi datele din PIB real pe cap de locuitor parcă ne arată acest lucru. Acolo v am arătat date din 2022. Am putea să actualizăm la seminar dacă vreți, cu date mai actuale. Da. și ne arată ca București Ilfov are un pip pe cap de locuitor aproape de patru ori mai mare decât regiunea nord est a României. Da. care este regiunea cea mai săracă a României, dar de patru ori mai mult este normal să existe diferență între regiuni. Poate să fie o regiune mai bogată decât alta, dar de patru ori mai mare eu când am văzut aceste date m a șocat puțin. Da. Și ne întrebam atunci de ce. Da. Prima ipoteză, ipoteza 0 spune că da, ei cu adevărat sunt de patru ori mai productivi decât moldovenii. A doua ipoteza. Da, ipoteza unu ne spune că statisticile sunt greșite neintenționat. Poate conducatorii noștri iubiți nu au știut cum să măsoare PIBul corect pe cap de locuitor real. Ori pentru că conducătorii nu știu ce se produce unde, de exemplu, poate au contabilizat una producția ca fiind producția din București, pentru că sediul principal al firmei este în București, dar producția de fapt s a făcut în Moldova. Da. un anumit produs, de exemplu, ce știu eu, Amazon, nu știu, sau dacă este în Iași, dar sediul central este în București și producția lui a fost măsurată în București în loc de în Iași. Ar putea să fie o problemă că conducatorii nu știu ce se produce unde. Sau a doua ipoteză, conducatorii nu știu cine locuiește unde. Pentru că pentru a calcula PIB ul pe cap de locuitor trebuie să împarți PIB ul, producția totală intră numărul de locuitori unei anumite regiuni. Dar poate ei cred ca unii care de fapt locuiesc și muncesc în București, ei cred că ei locuiesc în Moldova pentru că pe buletin ei nu se a schimbat adresa și încă au adresa din Moldova. Dar la muncă merg în București și produc în București și producția este măsurată în București, dar oamenii respectivi arată pe hârtie ca fiind din Moldova. Deci producția din București se împarte la un număr mai mic de oameni pentru că acei flotanți nu sunt contabil contabilizați. Da, dar și producția din Moldova se împarte la un număr mai ă mai mare. Da, pentru că sunt contabilizați și unii care de fapt nu locuiesc în Moldova, doar pe hârtie. Bine. Și ipoteza 1C spune că conducătorii nu știu cât costă lucrurile în diferite regiuni. Poate ei cred că lucrurile costă la fel în București decât în Moldova și ei nu au ajustat Da. PIBul m regional din București și din Moldova pentru a avea [Muzică] un pip cu paritate de putere de cumpărare. Da. Deci să mi scrieți voi, vă rog, pe chat. Voi credeți că lucrurile costă la fel în București decât în Moldova? Cât costă o bere în București și cât costă o bere la Iași? Costă la fel? Nu costă la fel? Cât costă în Văslui? Studenta mea preferată din Văslui să spună este mai ieftină o bere, în București sau în Văslui. Bine. Și ipoteza H2I, da, ne spune că conducătorii românii sunt tare șmecheri. Da. Și aici ne vorbește despre G remandering. Da. Aici vedeți un termen important. Da. Mă bine, nu este important pentru cursul de astăzi în general, dar important pentru această întrebare concretă de seminar. Adică că ei nu sunt proști, ei știu cum să calculeze PIB ul, dar ei intenționat s au făcut pe proști și au calculat pibul greșit cu o anumite intenții. Da. Și aici vedem care ar putea să fie intențiile respective cu această hartă. Aici vedeți regiunile Europei în funcție de PIB ul produsul intern brut regional pe cap de locuitori în standarde de putere de cumpărare adică măsoară utilizată de UE pentru a determina cine are drept la fonduri europene. Dacă vedeți ai acolo ceva în culoare portocaliu închis. Aceste sunt regiuni super prioritare. Vedeți acolo regiunea nord est a României care este prioritară total. Haideți să vă arăt eu pe hartă. Aici regiunea nord est a României este super prioritarea. Vedeți că este un portocaliu închis. Da, dar care sunt și multe regiuni în România din color așa, tot portocaliul mai puțin închis, dar tot. Dar doar există în România o insulă aici de bogăție, da, care este București Ilfov, care arată în culoare albastru, printre regiunile cele mai bogate din Europa. Vedeți? albastru închis ca și aici în Europa centrală. Da. Și ca și la capitala în Spania, în Madrid și ca și în Paris. Da, vedeți aici în București Ilfov. Acest lucru, puteți să spuneți ar putea să fie adevărat ca bucureșteni sunt de fapt așa de productivi, dar ar putea să fie și o strategie de tip germanderi, știind conducatorii noștri iubiți ai României că ei vor primi fonduri de dezvoltare regionale în funcție de PIBul pe cap de locuitor. pe care regiunile le au. Ei au concentrat cât mai mult din PIBul României într o singură regiune foarte mică, București Ilfov. Da. asigurându se ca dintr un punct de vedere statistic restul regiunilor arată foarte sărace și atunci aproape întregul teritoriu al țării va fi eligibil și prioritar pentru fonduri de dezvoltare regionale și doar o mică insulă București Ilfov va fi ineligibilă pentru aceste fonduri. Da, acest lucru este un exemplu de Gerry Mandering aplicat la economia, da, pentru a maximiza șansele de a primi fondurile europene. Aceasta ar fi a treia a treia variantă de de răspuns. Da, ca cu adevărat nu sunt bucureșteni de patru ori mai productivi decât moldoveni, dar ca guvernul României este interesat ca să arate așa pentru a reduce proporția teritoriilor care nu va fi eligibilă pentru fonduri de dezvoltare regională. Bine, legat de acest concept, îl vedeți aici pe un economist important, da, numit Charles Goodart. Puteți să l căutați pe Charles Goodart. și el a scris un articol despre problemele politicile monetare în în Marea Britanie și el a venit cu o anumită idee care a devenit ulterior o lege în domeniul economiei politice. Se numește legea lui Goodart. Da, legea lui Goodhar este o lege importantă. Și legea lui Goodart ce ne spune? Legea lui Goodart ne spune că când un indicator care un indicator are ca scop a măsura ceva. Da. De exemplu un indicator de dezvoltare regională. Tu vrei să măsori dezvoltarea regională, dar când acest indicator se folosește cu scop de control, când acest indicator se folosește pentru a premia anumite regiuni sau pentru a pedepsi anumite regiuni, atunci indicatorul nu mai va fi un indicator bun. Da, nu mai va măsura cu adevărat ceea ce vrea să măsoare. Și aceasta lege a lui Goodart ne arată că când tu folosești un indicator cu un scop de control, mulți oameni aleargă după indicatorul respectiv. De exemplu, dacă ei au văzut și au spus care sunt cei mai buni cercetatori la universități și ei au analizat și ei au observat că cei mai buni sunt cei care au mai multe publicații. Da. Și atunci guvernul a spus: "Haideți păi atunci cei care vor avea mai multe publicații să primească un spor, o gradație de merit sau ceva un un sprijin suplimentar. Dar în momentul în care guvernul acordă acest spor celor care au mai multe publicații, atunci toată lumea încearcă să crească numărul de publicații și poate ceea ce era inițial un indicator bun de calitate al unui cercetător nu mai este un indicator bun pentru că lumea doar maximiseazasa indicatorul respectiv. Nu maximizează cu adevărat calitatea. Aceasta este un exemplu de aplicare a legii lui Goodart, dar sunt multe exemple. De exemplu, algoritmul Google, da? Când Google vrea să ți ofere rezultatele unei anumite căutări, încearcă să ți arate rezultatele mai relevante mai sus. Da, dar firmele, toate firmele vor să arate cât de sus posibil și știu că Google se bazează pe un anumit algoritm, pe anumit indicatori. Ceea ce fac firmele de search changing optimization CEO, da, este că încearcă să ți maximizeze indicator respectiv, astfel încât conținutul lor să arate primul pe listele respective. Și acest lucru face ca un algoritm care la un moment dat măsoară relevanță a conținutelor cu adevărat după ce lumea se adaptează la acest algoritm, algoritmul nu mai merge bine și Google este forțat să reactualizeze algoritmul. Același lucru se întâmplă și de exemplu la note pentru studenți. Dacă eu, de exemplu, într un anumit an am observat că cei mai buni studenți recenzau mai multe comentarii ale colegilor cu steluțe. Da. Și eu dacă am început să folosesc acest indicator, numărul de recenzări oferite colegilor ca un indicator de calitate al studentului, dar în momentul când eu am utilizat acest indicator pentru a acorda note, pe atunci mulți studenți care nu erau neapărat studenții cei mai buni, au început și ei să recenzeze. Da. și de multe ori să recenzeze aiurea doar ca să ți crească indicatorul respectiv. Da. Și este legea lui Good. Asta se numește legea lui Good pentru că are o aplicabilitate așa de mare. Da. Și noi am văzut deja mai multe exemple, inclusiv cel cu standarde de cercetare sau cu indicatorul politicii europene de dezvoltare regională. Da, foarte bine. Vai de mine, acesta este un curs lung, nu? Cât a durat deja? O oră deja și încă n am început cu masoara. Poate în ultima vreme fac cursuri prea lungi. Ce părere aveți voi? Nu sunt prea lungi cursurile noastre? Bine. Păi haideți să măsurăm m Nu doar cât se produce într o anumită țară, da? că am spus cu PIBL, valoarea de piață a tuturor bunilor și serviciilor produse într o anumită țară într un an. Da, dar cum se măsoară costul vieții? Inflația este ceva important în ziua de astăzi. Cum măsurăm noi dacă a fost inflația sau nu a fost inflația? Inflație înseamnă o creștere generală nivelul prețurilor. Nu înseamnă crește un prețul unui singur produs. Prețurile fluctuează. Uneori cresc, alteori scad, dar și în diferite produse. Dar cum putem să spunem noi, nu, nu, nu, în general prețurile în ansamblu Da. s au scumpit. Da. Păi, noi trebuie să știm cum să măsura costul vieții. Da. Și pentru asta sunt mai mulți tipuri de indicatori. Da. De exemplu, indicele prețurilor de consum. Da. Care este folosește cu o metodă introdusă de un economist german numit Las Paides. Da. Și ceea ce face este ca creează un coș tipic de cumpărături. Da. Și vede cât e costă acest coș într într un an de bază. Cât costă, de exemplu, în anul 2020 să ca să cumperi o un anumit ansamblu de produse și după aia în anii ulteriori, în anul 2021, 2022, 2023, 2024, vede cât s a scumpit coșul respectiv, adică menține cantitățile din coșul din anul de bază, de exemplu din anul 2020, dar ceea ce se schimbă sunt prețurile produselor și vede cât se scumpește coșul cumpărtorilor. Deci IPC ul, indicele prețurilor de consum se bazează pe această idee, a crea un coș e tipic dintr un an de bază și după aia a verifica cât s a scumpit coșul respectiv în anii ulteriori. Da? Să mi spuneți dacă se înțelege IPC ul cum se calculează. Da, un coș din un an de bază și prețul agregat al coșului se schimbă pentru că se schimbă prețul produselor în anii diferiți, dar nu se schimbă conținutul coșului. Conținutul rămâne stabil din anul de bază. Da. Bine, este și o alta formă de a măsura inflația și se denumește deflatorul PIBi. Deflatorul PIBului calculează PIBul nominal din anul curent. Da. Cât s a produs în anul curent și la ce preț? înmulțește produsele din anul curent cu prețul lor și calculează valoarea de piață totală a a producției din anul curent, dar se uită la cât s ar ieftini aceasta producție dacă am folosi prețurile din anul trecut. Deci deflatorul PIBului ne arată această raport între producția curentă la prețul curent al produselor pe de o parte, dar că ar care ar fi valoarea producției curente, dar la prețul produselor din trecut, adică cât s ar reduce PIB ul dacă noi în loc să aplicăm prețul urile curente. Am aplicat prețurile din trecut. Acesta este deflatorul PIBului și metoda statistică pentru a l calcula a fost cea a lui unui alt economist german numit Pașe. Da. Deci deflatorul PIBului ce înseamnă? Dezumflatorul PIB? A deflata înseamnă a dezumfla. PIBul nominal măsurat în banii. Noi putem să credem a crescut foarte mult producția. Poate producția reală nu a crescut. Doar a crescut prețul produselor. Da, dar nu cantitatea produselor nu a crescut. Da. Păi, pibul e pibul real cum se traduce la pibul nominal se traduce la pibul real deflatându l, adică desumflându l. Cum se desumflă PIBul cu deflatorul PIB? Da. Și cu această idee, da? acest raport între producția curentă la prețuri curente. Cât s ar ieftini această producția curentă, dar la prețuri din trecut? Bine, se înțelege p atunci să vedeți aici pe etien la sper dacă pronunțați în franceză, dar este german. Deci dacă pronunțați în Germania ați spune la Spides. Da, dar eu cred că el era de originea occitană. Da. Și ca în limba occitană s ar pronunța la spiras. Deci în funcție de limba se pronunță diferit, dar să căutați voi și pe cea GPT cum se pronunță acest nume. Dacă este la Spires în limba e germană sau la sper în limba franceză sau la perires în dialectul occitan. Da. Îl vedeți și pe Herman Pache, da, care a calculat și o altă metodă pentru a vedea dezvoltarea prețurilor, evoluția prețurilor. Da. Cum cum să m cum să măsoare această evoluție a prețurilor? sunt cele două indice. Care i diferența între indicele lui Pache și indicele lui la Spides? Păi, indicele lui la Spides este folosește cantitățile din anul de bază în Da, pentru comparație și se uită la schimbarea prețurilor, dar menținând cantitățile din anul de bază. Coșul tipic de comparator, de exemplu, este din anul de bază, de exemplu, din 2020, din trecut. Da? În schimb, metoda lui Pașe folosește cantitățile din anul curent și compară valoarea, de exemplu, PIB din anul curent cu valoarea aceleași cantitați din anul din trecut. Da, dar folosește cantitățile din anul curent la spides cantitățile din anul de bază. Da, aceasta este diferență în metoda de calcul. Bine, haideți să ne uităm puțin la unele statistice. IPC ul României vizavi de zona euro și din anul 2015 până în anul 2024, 10 ani și vedem ca IPC ul României a crescut mai mult decât adică prețurile au crescut. În general mai mult în România decât în zona euro. Da. Deci cu cât mai mult dacă un coș al cumpărăturilor costa 100 € în in în în anul de bază, aici de exemplu în anul 2015 ar costa în anul 2024 104 150, adică s a scumpit cu 50 de procente în 10 ani. Da. În schimb, în media Uniunii Europene tot s au scumpit prețurile, dar s au scumpit doar cu 30%. Deci a fost o inflație mai mare cu în România decât im media cu 20%. Mai mult s au scumpit produsele în ultimii 10 ani. Da, aceste statistice sunt statistice macroeconomice. Da. Și după aia noi în acest supercurs este un supercurs trebuie să recunoaștem că este un supercurs doar introducem domeniul de macroeconomie cu o temă despre măsurarea economiei în ansamblu. Cum se măsoară, ce indicatori folosim, da? Ce înseamnă acest indicator? Ce înseamnă PIB? Ce înseamnă IPC? ce înseamnă deflatorul PIB. După aia, în următoarele teme, noi vom încerca să înțelegem de ce să înțelegem cauzele lucrurilor, de ce se scumpesc lucrurile sau de ce crește economia, de ce crește productivitatea sau de ce este o anumită convergență economică între țări. Asta va fi pentru temele ulterioare, dar în tema de astăzi, de introducere, noi vedem cât de important este studiul macroeconomiei, dar și cât de greu și greutatea începe cu m indicatorii folosiți, cum este greu să adunăm pere și mere, să adunăm programe informatice și autoturisme. și tunsuri. Da, într un singur indicator sau cum să adunăm televizoare și gazele naturale și e mititei la calculul costului vieții. Da, sunt produse servicii heterogene și noi trebuie să când măsurăm economie în ansamblu să obținem anumit indicator care este un singur indicator pentru a măsura tot ceea ce se produce sau un singur indicator pentru a măsura nivelul prețurilor. Și am văzut aici un exemplu pentru România. De ce este inflație mai mare în România decât în OE? Păi, poate să fie din mai multe motive și unele motive pot să fie mai îngrijoratoare decât alte pentru unii sau pentru alții. De asta este important să înțelegem cauzele lucrurilor, dar nu este în această temă cu ce ne vom ocupa. Doar ca să înțelegeți că în primul rând noi trebuie să observăm cât de mare este inflația și putem să comparăm cât de mare este inflația în România, cât de mare este inflația în Uniunea Europeană și doar ulterior noi ne vom întreba de ce este mai mare în România decât în restul lui. Și în funcție de răspunsul la această întrebare poate să aibă consecințe. Da. Bine, vedem și deflatorul PIBului al României comparativ cu deflatorul PIBului în alte în alte țari precum Germania, Franța, Italia. Da. Și aici vedem cum deflatorul PIBului este mai mare în România decât în alte decât în alte țări parcă. Adică în România lucrurile s au scumpit mai mult decât în Germania, Franța, Italia, anumite statistici. În tema de astăzi ne interesează pur și simplu statisticile. După aia noi vom putea să le utilizăm ca să răspundem la anumite la anumite întrebări, dar scopul cursului de astăzi este să înțelegem indicatorii pe care îi folosim, ce înseamnă, cum se calculează și de ce acest indicatori sunt importante. Mai multe informații despre aceste teme și foarte bine explicate Legacis în cartea voastră de curs preferată, cartea lui Grigore Manchiu, principii de principii de economie și aveți acolo două teme despre măsurarea economiei în ansamblu, una specifica pentru măsurarea producției și una pentru măsurarea costul vieții. Noi am fuzionat două teme în doar una, da, cu noi am explicat și PIB ul, de exemplu, dar și IPC ul și deflatorul PIBului în același în același curs. Da. Concepte cheie din cursul de astăzi pe care le am învățat. Diferența dintre microeconomie și macroeconomie. Microeconomie se ocupă cu studiul unei piețe concrete, de exemplu cartofilor sau piața autoturismelor sau piața gazelor naturale. Da, doar pentru un singur produs pentru care va fi o cantitate și un preț. Da, dar macroeconomie se ocupă cu economia în ansamblu unde sunt multe lucruri multe produse diferite care trebuie adunate. Trebuie adunată producție. Noi am învățat cum da cu PIBL de exemplu și trebuie adunată prețul într un anumit preț mediu. Da. Și noi am învățat și IPC ul și deflatorul PIB, măsurarea economiei în ansamblu este grea. Da, pentru că sunt produse eterogene. Unii se scumpesc, alții se ieftinesc. Cât a crescut prețul în ansamblu? Da. Sau producția. unele produse crește producția în anumite fabrice, alte fabrice încă, dar în economie, în ansamblu, a crescut producția sau nu. Am învățat conceptul de PIB, foarte important. Am învățat variabile nominale și variabile reale, adică variabile nominale măsurate în bani, variabile reale măsurate în lucruri. Flatorul PIB l am învățat, IPC ul l am învățat, legea lui Goodart, am învățat cum indicatorii e în momentul când tu îl folosești cu scopul de politici publice, poate indicatorul nu mai va fi un indicator bun, da? pentru că lumea este șmecheră, da, și folosește indicatorul în avantajul propriu și acest lucru te va obliga timpul tot să creezi indicatori noi și importanță, tot ne am reamintit de importanța să înțelegem cauzele lucrurilor. De exemplu, de ce este inflație în România mai mare decât în restul? Păi dacă noi vom afla după aia care este cauza, păi în funcție de cauza respectivă, noi putem să știm, păi bine, este în regulă, este un indicator că lucrurile merg mai dinamic în România sau poate este ceva îngrijorator că România își pierde din competitivitate. Da. Bine. Da, cu acest rezumat, am terminat cursul de astăzi. Dacă v a plăcut cursul, să nu uitați să dați like, eu în ziua de astăzi n am întrebat câte like uri avem. Să mi scrieți, vă rog, pe chat câte like uri avem. Da. Și câți participanți am avut? Probabil nu foarte mulți participanți, dar să mi spuneți cum stau statisticile. Haideți să mă uit și eu cum stau statisticile aici pe ecranul meu și să vadă eu. Da. 60 și ceva de vizualizări și 60 și ceva de like uri. Nu am făcut mare reclamă în ziua de astăzi, dar și am avut multe progresse în această ultima săptămână cu studioul nou pe care noi l am pregătim pentru această super disciplină. În curând vă voi trimite și anumite poze ca să vedeți cum cum evoluează lucrările. Da. Și a fost o săptămână bună și văd că și unii dintre voi ați dat like acum. Eu nici nu am făcut reclama pentru cursul de astăzi. Nu am cerut multe like uri, dar văd că totuși ați dat multe like uri. Mulțumesc tuturor. Dacă vreunul s a înlaturat doar acum la acest supercurs să se aboneze pentru că vom avea multe cursuri foarte interesante despre economia în ansamblu în care vom înțelege unele teme de mare actualitate. Următorii cursuri vor avea mulți participanți, nu doar dintre studenți și dintre cei din afară. Eu vă mulțumesc tuturor încă o dată pentru prezența și participare la cursul de astăzi. Mă numesc Diego Varela și sunt conferențiar la Universitatea Alexandru Iancuza din Iași și vă aștept în săptămânile ulterioare la mai multe e supercursuri despre economia politica pozitivă, principii de economie, politica economică și metoda științifică. Până atunci, vă mulțumesc tuturor încă o dată pentru prezența și participare și până la săptămâna viitoare, la revedere.