Bună ziua, dragii mei! Vom continua analiza întrebărilor din capitolul 6 cu 51 și 21, în care este vorba despre aldosteron. Aldosteronul, pentru a înțelege acțiunile lui, ne ducem la... sistemul urinar de la pagina 493 unde aveți următoarea informație, acțiunea aldosteronului asupra tubului contor distal și asupra tubului colector. Deci, reglează funcțiile renale este secretat de către cortexul glandelor suprarenale, deci de cortico-suprarenală, hormonul acționează în principal asupra tubului contor distal, având trei efecte importante.
1. Stimulează reabsorția ionilor de sodiu. Prin reabsorția ionilor de sodiu se creează dezechilibre electrolitice, așa că după sodiu va fi reabsorbit și clorul. Odată ajuns clorura de sodiu la nivel sanguin în plasmă, crește presiunea osmotică și ca atare apa va fi reabsorbită în gradient osmotic.
Tot intrarea sodiului în plasmă face să se elimine la schimb ionic potasiu, creind potasurie, eliminarea potasului prin urină. În situația în care pH-ul sangvin este acid, adică este scăzut, el trebuie să fie neutru, între 7,38 și 7,42. În locul Deci la schimb ionicul sodiu va fi eliminat hidrogenul, proces numit acidurie. Deci potasiu și hidrogenul sunt eliminați la schimb ionic. Sodiu este reabsorbit și aceștia sunt excretați.
Deci să continuăm. Reabsorția ionilor de sodiu din tubul contort distal stimulează reabsorția apei, pentru că moleculele de apă urmează ionii de sodiu prin procesul de osmoză și stimulează secreția potasiului. sau a hidrogenului, zic eu, din sânge, în fluidul tubului contort distal. Eliminarea potasiului prin secreție tubulară este principala metodă de înlăturare a acestea din organism.
Deci, aldosteronul îmi reglează potasemia, deci nivelul potasiului în sânge, și pH-ul sanguin îmi reglează. Fără aldosteron, tot potasiul ar fi reabsorbit, iar excesul acestea în organism poate fi reabsorbit. te duce la insuficiență cardiacă.
O secreție insuficientă de aldosteron apare și într-o afecțiune numită boala Adison. Și acum luăm răspunsurile după ce ne-am informat de la întrebarea 51. Este un hormon produs de corticosuprarenala, deci este corectă. Intervine în homeostazia electrolitilor, în homeostazia sobiului potasiului, este corectă. Este un hormon steroid, de asemenea este corectă. toți hormonii corticosuprarenalieni sunt steroizi, are efect vasoconstrictor și antiinflamator, nu este corectă.
Și este de asemenea corectă că reglează concentrația sangvină a ionilor de sodiu și potasiu. Mai menționez că aldosteronul acționează și pe glandele sudoripare, glandele salivare și glandele colice. Să vedem ce se întâmplă în hiposecreție de aldosteron. Hiposecreția de, adică boala adison se caracterizează prin următoarele. Întrebarea 21, da?
Hiposecreția de glucocorticoizi și mineralocorticoizi, hormoni cu structură aminică. Până aici, hiposecreția de glucocorticoizi și mineralocorticoizi este corectă, doar că hormonele acestea nu sunt cu structură aminică, ci cu structură sterolică. Și acum, urmează hiperpigmentarea pielii. Cum se explică hiperpigmentarea? superpigmentarea pielii, deoarece am văzut că adenocorticotropina îmi creează sinteza de pigment brun.
În lipsa glucocorticoizilor, pentru că boala adison este o boală a insuficienței globale a corticosuprarenaliei, deci nu se produce nici o grupă din cele trei categorii de hormoni corticosuprarenalieni. Toate acestea sunt reduși, deci secreția este redușă. În lipsa cortizolului nu este cine să realizeze feedback-ul negativ pe adenohipofiză, ca atare se va secreta o cantitate mare de adenocorticotrop și probabil și de MSH, deoarece atât adenocorticotropul și MSH-ul au un precursor comun și se presupune că molecula din care provin se realizează supra ei un clivaj enzimat. prin care se produc cei doi hormoni. Și ca rezultat al absenței feedback-ului negativ, se realiza de cortizol asupra adenohipofizei, se produce o secreție abundantă atât de ACTH cât și de MSH și se produce o hiperpigmentare a pielii.
Hiperhidratarea nu este corectă, deoarece dacă nu am aldosteron, nu reabsorb nici sodiu și clorul, ca tare nu va fi. a fi reabsorbită nici apa. Hipertensiune arterială, dacă nivelul de apă este scăzut, nu se produce hipertensiune, ci din contră, hipotensiune.
Și se produc de asemenea dezechilibre ionice. Deci prin scăderea volemiei și prin dezechilibrele sodiului, potasiului și altor electrolit, se produce deshidratare, hipotensiune, scădere rapidă în greutate și astenie, în cazul adisonului. Vom continua cu analiza altor întrebări.
La revedere!