Transcript for:
Structura și funcțiile membranei celulare

Bună ziua, dragii mei! Pentru a înțelege mecanismele de mișcare a moleculelor prin plasmă lemnă, este nevoie să cunoaștem structura membranei plasmatice. Și astăzi am să mă ocup de această... lecție. Din punct de vedere structural, membrana prasmatică este formată din molecule chimice foarte strâns unite între ele, care formează o lamă fină în jurul... și atunci se numește plasma lemă, lama plasmei. În constituția ei găsim bistratul fosfolipidic. Fosfolipidele sunt structuri formate din o moleculă de fosfat care reprezintă polul polarizat hidrofil și două molecule de acis graș care reprezintă polul nepolarizat hidrofil. Fosfolipidele se așează în două straturi cu polul hidrofil spre exteriorul celulei și spre interior, spre citoplasmă. Așa că în jurul celulelor, prin polul hidrofil, se așează în două straturi. acestahidrofil, se va menține o peliculă fină de lichid care formează lichidul extracellular, din care celula se aprovizionează. De asemenea, citoplasma spre exterior deci spre membrană, va fi mai bogată în apă, mai fluidă. Bistratul fosfolipidic este consolidat cu o altă structură lipidică și anume cu colesterol, așa încât bistratul acesta este foarte consolidat și formează o lamă fină în jurul citoplasmei. În bistratul fosfolipidic se inserează atât la periferie cât și în interiorul bistratului și în proteinele. Prin diversitatea lor, prin capacitatea lor de a se mișca în distratul fosfolipidic, dau aspectul de mozaic fluid membranei și proteinele au rol funcțional, deci ele vor asigura funcția de transport transmembranar. Deci ele intervin în transportul transmembranar. Proteinele periferice sunt așezate într-un stăpâniu. strat extern și într-un strat intern spre citoplasmă, așa încât membrana are o structură trilamelară cu aspect de sandwich, un strat periferic de proteine, bistratul fosfolipidic și un alt strat de proteine spre interior. Proteinele din interior pot funcționa și ca enzime, dar prin legăturile dintre ele, dintr-un capăt într-altul și construcția de proteine. a celulei de proteine fibroase formează citoscheletul membranei menținând forma celulei și asigurând totodată localizarea organitelor în citoplasmă susținerea organitelor citoplasmatice prin proteinele fibrilare și tubulare care formează citoscheletul și care se ancorează de la stratul intern de proteine și așa cum am spus funcționează și ca ca enzime. Totodată vor asigura modelarea și organizarea celulei, proteinele acestea periferice. De proteinele periferice se leagă un alt compus molecular al membranei și anume glucidele, formând glicolipide când se ancorează de lipide și glicoproteine când acestea sunt prinse de proteine. Glucidele sunt sunt așezate numai spre exteriorul membranei, așa încât ele pot forma receptor pentru recunoașterea celulelor de același fel, asigurând agregarea celulelor în țesuturi. Deci grupările de celule sunt recunoscute, care sunt de același fel, prin acești receptori de membrană. Totodată, ele funcționează ca receptor și pentru hormonii. Vă gândesc Gândiți, spre exemplu, la insulină, care are un receptor membranar ce o recunoaște, și apoi la o proteină enzimă din pefața internă care activează metabolismul celular la prezența insulinei. Proteinele integrate în bistratul fosfolipidic sau transmembranare au un rol foarte important în în transportul membranar, în mișcarea moleculelor prin plasmalemă. Ele creează canale pasive pentru molecule mici și pentru ioni, canale ionice, ioni care sunt respinși de bistratul fosfolipidic. Și atunci... Proteinele de poluhidrofob sunt respins, ioni și moleculele mici. Atunci se creează canale prin inserarea proteinelor și aceste canale sunt mici pori, foarte, foarte mici, care vor asigura transportul ionilor și a moleculelor mici în mod bidirecțional și în gradient de concentrație. Asigurând difuziunea. Pentru molecule, difuziune moleculară simplă, pentru moleculele mici și pentru ioni, de asemenea, și pentru apă. Difuziunea apei poartă numele de osmoză pentru că ea se va mișca în gradient de presiune osmotică. Și pentru moleculele mari, difuziunea este facilitatea. de o proteină cărăuș sau proteină transportoare care va transporta moleculele mari de pe o față pe alta în gradient de concentrație fiind difuziune facilitată pentru că intervine o proteină cărăuș sau transportoare. Transportul activ se realizează prin intermediul pompelor ionice care funcționează cu energie rezultată din metabolismul celular. pompele ionice pot fi simple cum este de exemplu pompa de clor din mucoasa gastrica care scoate clorul si va contribui la formarea acidului clorhidric sau pompa de calciu care scoate calciu din reticul endoplasmatic calciu necesar pentru contractia musculara sau il introduce din sarcoplasma in reticul endoplasmatic tot cu consum de energie sau pompa simpla de iod la nivel nivelul tiroidei pentru formarea hormonilor tiroidiene. La nivelul neuronilor, o pompă foarte importantă este pompa de sodiu-potasiu. Ea funcționează pe membrană tuturor celulelor, dar la nivelul neuronilor are rol în păstrarea echilibrului potențialului de repaus. Prin acel dezechilibru ionic. de fapt. În urma impulsului nervos pătrunde mult sodiu în neuron și atunci prin pompa sodiu-potasiu se hidrolizează o moleculă de ATP, se scoate sodiu la exterior, contrar gradientului de concentrație, dar în gradient electric. Și apoi, eliberată pompa, ia potasiul din exterior care îl îl transportă contrar gradientului și de concentrație și electric. Cu ajutorul acestei pompe duble se realizează și transportul cuplat, în sensul că sodiu acumulat în concentrație mare la exterior va intra în interiorul celulei, transportând cu el și glucoza, galactoza și alți compuși moleculari mai... care nu pot trece prin membrana plasmatică. Proteinele din structura membranelor, pe lângă canalele acestea pasive, deschid și canalele voltaj dependent. Astfel, constituind receptor membranar, receptează mediatorul chimic, care este acetilcolina, la un stimul care acționează pe neuron și vor deschide canalele voltaj dependente de sodiu și de potasiu. Mecanismele de mișcare a moleculelor prin aceste structuri membranare le voi prezenta în biografie. videoclipul următor. Vă doresc spor la învățat! La revedere!