Funcțiile și Structura Sistemului Tegumentar

Salutare tuturor! Mă bucur foarte tare că ne revedem și mă bucur totodată că ați ales să vă petreceți seara pregătind vă pentru examenul de admitere. Pentru că, da, de multe ori seara, având în vedere că a început și școala, poate alegeți să vă petreceți timpul altfel, dar cu toate astea, voi ați răspuns invitației mele de a ne vedea, ca de obicei, marți de la ora 5, în cadrul unui nou live. Aș vrea să-mi spuneți dacă mă auziți, dacă mă vedeți, ca să pot să continui cursul pentru astăzi, pe care l-avem programat astăzi, respectiv sistemul tegumentar. Și în felul acesta să fiu sigură că ajunge la voi informația așa cum trebuie. Și dacă vreți, printre altele, să-mi spuneți și cum a fost prima săptămână de școală de după vacanță. Ar fi minunat. M-aș bucura să mai aflu de la voi cum sunteți. Sper că e ok. Văd că nu am primit niciun răspuns în chat. Dacă vă rog dintre participanți să-mi confirmați că m-auziți, că e totul în regulă. Au mai fost mici probleme anterior și... Ok, bun. Mulțumesc, mulțumesc mult. Mă bucur că e în regulă partea tehnică, așa încât să ne desfășurăm live-ul în condiții bune. Bun, astăzi avem de discutat despre cursul 5 din Behrens, respectiv partea de sistem tegumentar. În acest curs ne vom mai întoarce și vom mai face câteva referiri la cursul 4, respectiv partea de țesuturi, pentru că sunt anumite noțiuni care se regăsesc, care se leagă și astfel încât ar fi mai bine să integrăm materia. Așa, o scurtă introducere despre acest curs ar fi faptul că nu este un curs foarte dificil și zic eu că nu sunt lucruri... în totalitate noi pentru voi, așa încât pentru o seară de marți, pentru o săptămână în care ați revenit în activitate după vacanță, zic eu că e un curs numai bun de parcurs. Bun, hai să vedem. Da, suntem la cursul 5 din Biologie Behrens și discutăm despre sistemul tegumentar, un cuprins destul de scurt. În partea introductive vom discuta apoi despre piele, alcătuirea pielii și funcțiile acesteia și în ultima parte vom discuta despre anexele pielii. În introducere avem așa titlul cursului de astăzi, este sistemul tegumentar. Noțiunea aceasta de sistem ne duce cu gândul la un cumul de mai multe componente, așa încât în alcătuirea sistemului tegumentar intră pielea, care este cel mai important organ al sistemului tegumentar, și o varietate de structuri anexe. Părul, unghiile și unele glande sunt încadrate ca fiind structuri anexe. Ce alte organe mai sunt încadrate ca făcând parte din sistemul tegumentar? Ar fi epidermul și dermul, care totodată sunt strature ale pielii, dar în materia voastră pentru examen, bibliografia de examen, într-un anumit tabel erau cuprinse, încadrate ca fiind organe ale sistemului tegumentar și atunci am păstrat și eu în cursurile de pe platformă aceeași linie a bibliografiei voastre de examen. Respectiv epidermul și dermul sunt încadrate ca fiind organele sistemului tegumentar. Foliculul pilos este cel care produce firul de păr. Deci, practic, în alcătuirea sa, din foliculul pilos fac parte firul de păr și glandele se bacee. Firul de păr are și funcție senzitivă. De ce? Pentru că, de ce spunem că firul de păr prezintă funcție senzitivă? Deoarece la baza acestuia se află terminații nervoase și acele terminații nervoase prezintă funcție senzitivă, deci practic pot recepționa informații, pot recepționa stimuli din mediul exterior și de aceea îi se atribuie firului de păr funcție senzitivă. Totodată, firul de păr conferă protecție limitată la nivel de cap și piele, acolo unde este distribuit. Firul de păr este lubrefiat de către cine? De către secreția de lipide a glandelor sebacee. Vom detalia astăzi mai multe... Vom detalia practic acest proces. Glanda sudoripară este și ea totodată un organ al sistemului tegumentar. Ce face glanda sudoripară? Practic produce transpirație sau sudoarea, un sinonim. cu scopul de a răci corpul prin evaporare. O să vedem cum realizează acest lucru. Unghia este un organ al sistemului tegumentar care are rol de a proteja și de a înveli vârful degetelor. Receptorii senzoriali care se găsesc la nivelul sistemului tegumentar sunt receptori senzoriali, deci ei practic furnizează niște senzații la atingere... Senzații presionale, practic variațiile de temperatură sunt percepute, durerea este percepută tot prin intermediul acestor receptori. Și un alt organ al sistemului tegumentar ar mai fi fascia superficială. Un sinonim pentru fascia superficială ar fi hipodermul. Acesta are rol de depozit al grăsimilor. Din sistemul tegumentar, în mod special pielea, intervine în funcții asociate cu menținerea homeostaziei și supraviețuirea organismului. Acest lucru o să-l deducem din funcțiile pielii pe care le vom discuta ulterior. Și o funcție cu importanță majoră a pielii ar fi funcția de protecție. Poate ați auzit sau ați văzut... Evenimentele anterioare în care persoane au fost afectate, pielea persoanelor respective a fost afectată în diferite accidente și practic o afectare majoră a pielii nu este compatibilă cu viața în anumite situații. Pentru că pielea reprezintă o barieră protectivă importantă, un organ... Un organ cu o funcție de protecție majoritară, din acest motiv, este pielea importantă și, practic, integritatea și funcționalitatea pielii trebuie să se mențină în proporție maximă, astfel încât să nu existe probleme de sănătate. Pielea prezintă următoarele caracteristici, așa introductiv. Este cel mai important organ al sistemului tegumentar, totodată este încadrat ca fiind și cel mai mare organ al corpului. Deci pielea este considerată un organ, cel mai important din sistemul tegumentar și cel mai mare din corp. Dacă ar fi să cuantificăm greutatea acesteia, ea reprezenta aproximativ 15% din greutatea totală a corpului. Reprezintă o barieră protectivă și autoregenerantă între mediu și organism. Funcțiile pielii au un caracter esențial și variat. Și aici discutăm despre sistemul tegumentar și implicit pielea, pielea fiind parte din sistemul tegumentar. Discutăm despre următoarele funcții. De protecție. Am spus mai sus că este o funcție de importanță majoră, funcția de protecție, pe care o asigură pielea. Cum face acest lucru sau cum contribuie? Practic, previne pierderea sau absorpția de lichide, totodată împiedică pătrunderea microorganismelor, au unor factori cu caracter irritant, de tip mecanic. și fizic. Funcția de protecție este susținută prin acțiunea a trei bariere de la nivelul pielii. Care sunt acestea? Ar fi suprafața pielii, aceasta reprezintă o barieră fizică în calea infecțiilor, suprafața acestui organ. Apoi, epidermul, care este unul dintre straturile pielii, acesta prezintă mai multe straturi de celule, o să vedem astăzi. Prin stratul extern al epidermului, strat bogat în cheratină, cheratina este o proteină despre care am discutat și data trecută în live-ul în care am discutat despre țesuturi, acest strat extern de cheratină formează un strat impermeabil în care a substanțelor cu caracter hidrosolubil. Deci avem expus un strat de cheratină, o proteină cu un caracter insolubil, deci impermeabil, care dă epidermului, crează la nivelul epidermului o suprafață impermeabile și atunci substanțele care sunt hidrosolubile, solubile în apă, nu vor putea traversa. Bun. Epidermul, prin membrana sa bazală, dacă vă amintiți, Între epiderm și derm se află o membrană bazală. Aceea separă practic epidermul de următorul strat al pierii, de derm, care este un țesut conjunctiv. Epidermul, prin straturile sale numeroase, 4-5, o să vedem în funcție de localizare, Cel mai profund strat al epidermului este reprezentat de către stratul germinativ sau stratul bazal al epidermului. Și la nivelul respectiv celulele sunt apropiate și reprezintă o barieră mecanică, o barieră de protecție a structurilor imediat subiacente, imediat sub acesta. O formă particulară de protecție este atribuită melaninei. Melanina este secretată de către niște celule care se numesc melanocite. Ce este melanina? Melanina este un pigment care intervine în protecția pielii împotriva razelor de soale ultraviolete. Ați văzut acest efect de fiecare dată în cursul verii, când ați mers la mare sau când v-ați expus la soare. Expunerea aceasta la soare și faptul că noi ne dorim vara să ne bronzăm este de fapt o acțiune pe care razele ultraviolete ale soarelui o exercită asupra melanocitelor. Melanocitele sunt stimulate și eliberează această melanină. Dar bronzul noi îl dorim, să zic așa, pentru aspect. Dar să știți că reacția... pe care o manifestă corpul, faptul că își schimbă culoarea, se bronzează, este de fapt un mecanism de protecție al pielii. Sunt stimulate melanocitele și această melanină, odată eliberează, protejează, odată eliberată, va proteja pielea, va proteja organismul. Se interpune practic ca o barieră. Astfel, o cantitate mare de melanină întunecă pielea, iar în cazul unei incapacități de a produce melanina, duce la instalarea afecțiunii, denumită albinism. E ușor de corelat albinismul. Persoane care prezintă anumite deficiențe la nivel de melanocite, nu se produce suficientă melanină și atunci culoarea tenului este ceva mai deschisă, ceva mai albă, cum am spune, mai albicioasă. Bun, aceasta ar fi funcția de protecție, asigurată de către piele și funcție care se atribuie, evident, și sistemului tegumentar. Mai departe, o altă funcție de reglarea temperaturii. Reglarea temperaturii în situația în care, de exemplu, crește foarte mult temperatura corpului și atunci aceasta trebuie să ajungă la valorile sale normale. Deci, practic, vedem de aici o implicare a pielii în homeostazie, în menținerea condițiilor normale. Așa încât... câldura poate fi înlăturată prin mai multe procese. Procese de tip evaporare, radiație, convecție și conducție. Acestea sunt detaliate în cursul din metabolism și nutriție, spre final, când se discută despre procesele de reglare ale temperaturii. Dar în acest curs, eu le-am explicat aici, ca să le aveți mai aproape, și puțin mai detaliat, astfel încât să le înțelegeți mai bine la ce se referă. Procesul de evaporare constă practic în transformarea unui lichid în vapori. Da, zic eu că acest proces ați mai auzit de el. Apoi, procesul de radiație. Cum pot să pierd din căldură prin așa-numitul proces de radiație? Este, de fapt, un transfer de căldură de la nivelul suprafeței corpului, spre alte obiecte atunci când acestea au o temperatură mai mică decât cea a tegumentului. Și dacă ar fi să dăm un exemplu, corpul pierde căldură când se află lângă un perete rece, chiar dacă între cele două corpuri este prezent un aer intermediar. Deci ne aflăm în apropierea unui perete rece, probabil ați mai trecut prin astfel de situații și ați simțit Chiar dacă nu vă apropiați, vă lipiți, nu există un contact direct între corp și peretele rece, corpul cu toate acestea pierde din căldură. O să discutăm despre conducție. Este o modalitate prin care căldura se transmite între două medii în contact. Aflate la o anumită diferență de temperatură, transfer care se face prin ciocniri între particulele învecinate, din aproape în aproape, în toată masa mediului. Transferul apare între asupra fața corpului uman și diferite obiecte din mediul înconjurător. Putem să discutăm și despre un contact între corp aer sau corp apă chiar, da? Nu e nevoie să zic de un obiect în sine. Un exemplu ar fi momentul în care punem piciorul, de exemplu, pe o piatră rece. Tegumentul va pierde căldură în acest fel, în urma contactului direct pe care îl stabilește corpul uman cu această piatră, acest obiect din mediul înconjurător. Și acest tip de proces se numește conducție. Mai avem pierderea de căldură prin convecție. Convecția apare atunci când moleculele de aer ating corpul uman și primesc căldură prin conducție, da? Prin acel transfer de căldură între două medii în contact, da? Transfer care se face prin acele ciocniri între particulele învecinate din aproape în aproape. Bun. Ulterior, aceste molecule de aer sunt îndepărtate și sunt înlocuite de alte molecule care, la rândul lor, primesc căldură de la suprafața corpului. Procesul aduce constant alte molecule de aer sau apă în contact cu corpul. De exemplu, vântul, da? Curenți de aer, de exemplu, vântul, accentuează acest proces. De ce? Pentru că particulele de aer care vin în contact cu corpul sunt în permanență schimbate. Și atunci, căldura corpului, corpul prezintă o anumită temperatură, o cedează moleculei de aer, particulei de aer din jurul corpului, bate vântul și acele particule sunt în permanență schimbate. Așa încât când bate vântul, acest proces de pierdere de căldură prin convecție este accentuat. Diferența între convecție și conducție este faptul că prin convecție corpurile nu intră în contact. Nu există un contact direct între corpurile din jur. Acestea ar fi completările vizavide metodele de înlăturare ale căldurii. Să înțelegeți mai bine explicațiile de aici. La suprafața pielii, căldura se pierde și prin transpirație. Acest lucru l-ați resimțit în perioadele în care este foarte cald afară, corpul nostru instant începe să transpire. Deci elimină din căldura corpului cu ajutorul transpirației, eliberând conținut lichid. De asemenea, pielea poate conserva temperatura prin diminuarea transpirației și vasoconstricția la nivel sangvin. Nu sunt perioade, deci corpul nu este expus în permanență la temperaturi mari. Mai sunt și perioade în care suntem expuși la temperaturi mai scăzute, de exemplu, perioada actuală, să zic, perioada de iarnă. Și în acel moment, cum se adaptează corpul la aceste schimbări? nu mai elimină din căldură, nu mai eliberează din căldură, ci o conservă și în felul acesta intervine pielea, prin faptul că nu mai eliberează transpirație, nu mai transpiră, diminuează procesele de transpirație și totodată, la nivelul vaselor de sânge, realizează vasoconstricție, adică constrictă vasul de sânge, micșorează vasul de sânge, astfel încât să nu mai existe pierderi de căldură. Glandele din piele contribuie și ele la reglarea temperaturii prin excreția de apă, lipide, ioni, de exemplu ionul de sodiu sub formă de transpirație. Bun, un rol metabolic realizat de către piele și implicit de sistemul tegumentar. Sinteza de vitamina D din precursori acumulați la nivelul pielii în prezența razelor de soare ultraviolete. Probabil ați mai auzit acest lucru. Să stați la soare ca să fixați vitamina D, să se sintetizeze vitamina D. Da, este un lucru corect, un proces corect care are loc la nivelul pielii. Se acumulează precursori de vitamina D, iar sub influența razelor ultraviolete are loc transformarea acestora, astfel încât să rezulte vitamina D. Obținerea moleculelor precursore se poate face din lapte sau alte alimente. La nivelul rinichilor se definitivează procesul de sinteza vitaminei D. Deci obținem transformarea din precursori într-o formă a vitaminei D la nivelul pielii, dar aceasta va merge mai departe la nivelul ficatului și ulterior la nivelul rinichilor, unde se va definitiva procesul de... Sinteza vitaminei de practic, rinichii sunt cei care transformă vitamina D într-o formă activă, într-o formă în care își va exercita acțiunile sale. Asta vrea să ne spun aici. Pielea și implicit sistemul tegumentar prezintă funcție de absorpție. Absorpție în cazul unor vitamine liposolubile aplicate pe piele. Și acele vitamine liposolubile aveți aici exemple A, E, K. De exemplu, grupul de vitamine B sau vitamina C este o vitamină hidrosolubilă. Și dacă ne întoarcem în ce am discutat pe la început, de acel mecanism de protecție aici. Epidermul prezintă prin stratul său extern, stratul său superficial, prezintă cheratină. Și aceasta formează un strat impermeabil în calea substanțelor cu caracter hidrosolubil. Deci, practic, absorpția la nivelul pielii se poate realiza doar pentru vitamine liposolubile aplicate pe piele. A, E, K sunt vitamine liposolubile, da? Solubile în lipide, cu alte cuvinte. De asemenea, la nivelul glandelor pielii sunt eliberați hormoni steroizi care mai apoi sunt reabsorbiți de către țesuturile tegumentare. Sunt studii în care s-a dovedit implicarea, de exemplu, atâta glandelor sudoripare cât și glandele sebacee în producția de hormoni steroizi. Hormonii... Dacă ar fi să vă dau niște exemple, testosteron, estrogen, sunt aceste glande, sudoripare și sebaceele în principal, prezintă o mică implicație în producția acestor hormoni steroizi, și care mai apoi sunt reabsorbiți de către țesuturile tegumentare. Asta ca exemplu pentru această situație. Apoi, funcția de comunicare. Funcție de comunicare, cu cine va comunica pielea sau între cine va facilita comunicarea pielea, între mediul înconjurător și mediul internal organismului. Astfel încât stimuli cu proveniență externă, stimuli din exteriorul corpului, deci din mediul înconjurător, vor acționa asupra unor receptori specializați. Acei receptori specializați care vor percepe variații de presiune, durere, atingere și temperatură, receptori care se găsesc la nivelul tegumentului și care mai departe vor fi transmisi către sistemul nervos central. Și sistemul nervos central va integra informația primită și va elabora anumite comenzi, depinde de situație. Deci, practic, dacă ar fi să reluăm funcțiile pielii și implicit ale sistemului tegumentar, ar fi funcție de protecție, de reglare a temperaturii, funcție metabolică, deci implicată în procese de metabolism, în transformări, funcție de absorpție, funcție de comunicare. Cele mai importante funcții ale pielii sunt reluate aici pe scurt. protecția țesuturilor subiacente, adică a țesuturilor imediat sub aceasta. Intervine în reglarea temperaturii corpului, primește stimul din mediul înconjurător acea funcție de comunicare și sinteza D, vitamina D. Bun. Haideți să discutăm despre structura pielii. Am discutat în mare funcțiile acesteia, dar acum să discutăm mai pe larg structura ei. Se împarte în două straturi mari, pielea, epiderm și derm. Epidermul este stratul extern, mai subțire, și dermul este stratul intern, ceva mai gros, și alcătuit din celule ale țesutului conjunctiv. Și dacă ne uităm pe această imagine, în secțiune transversală prin piele și țesutul subcutanat, observăm epidermul, porțiunea aceasta de aici, Și dermul. Se vede că epidermul este ceva mai subțire, reprezintă stratul extern al pielii și dermul reprezintă stratul intern și se observă că este ceva mai gros comparativ cu epidermul și că este alcătuit din tesut conjunctiv. Bun. Porțiunea în care celulele celor două straturi vin în contact se numește joncțiune. derm-epiderm și prezintă un aspect ondulat. Da, se observă. Aici este zona în care cele două straturi, da, vin în contact și observăm aspectul ondulat. Imediat sub derm se găsește un țesut subcutanat. Deci, imediat sub derm, da, găsim un țesut subcutanat. Acesta este bogat în grăsime și în țesut areolar și se numește fascia superficială sau hipoderm. Foarte mare atenție, acest țesut nu este inclus în straturile pielii, ci aparține de țesuturile subiacente. Da? Mare diferență. De exemplu, în corint este încadrat ca fiind strat al pielii și hipodermul. Da? Dar aici, în Behrens, aveți doar două straturi mari ale pielii, epiderm, dacă ar fi să le luăm de la exterior spre interior. derm, epiderm și derm, deci acestea două, și imediat sub derm se află un țesut subiacent, nu este inclus în stratul pielii, se numește hipoderm sau fascia superficială. Mare atenție la acest detaliu. Bun, despre epiderm. Vom începe să discutăm despre acest strat extern al pielii. Și când am parcurs țesuturile, epidermul ne-a fost dat ca exemplu la țesutul epitelial stratificat pavimentos. Deci epidermul este un epiteliu stratificat pavimentos. stratificat înseamnă că este format din mai multe straturi de celule și pavimentos. Celulele sale sunt practic au un aspect de paviment ușor turtite. Sunt celule strâns unite între ele. Este lipsit de vascularizație. Dacă vă amintiți când am discutat și la țesuturi la cele patru tipuri principale de țesuturi, când am discutat despre Epiteliu. O caracteristică a sa era faptul că este lipsit de vascularizație, e avascularizat. Epidermul fiind practic un epiteliu stratificat pavimentos, va fi și el la rândul său lipsit de vascularizație. Dar, din punct de vedere nervos, prezintă câteva terminații nervoase. Funcția principală a epidermului este practic de protecție. tejeze țesuturile care se află sub el. Acolo unde pielea este mai subțire, în cea mai mare parte a corpului, epidermul este împărțit în patru straturi. Iar unde pielea este mai groasă, de exemplu, la nivelul palmelor, la nivelul tălpilor, epidermul este împărțit în cinci straturi. Deci mare grijă la acest detaliu. Deci epidermul, din punct de vedere al straturilor, variază între patru și cinci straturi. Bun, și haideți să vedem care sunt aceste straturi. De la profund spre suprafață, deci din profunzime spre suprafață, spre suprafața pielii. Din profunzime spre suprafața pielii, împărțim epidermul în strat bazal sau strat germinativ. Următorul strat deasupra sa, deci îl vedem aici, stratul bazal, membrana bazală care separă, practic, epidermul de derm. Se interpune între epiderm și derm. Dar stratul bazal este un strat al epidermului, stratul cel mai profund. Apoi, stratul spinos. Îl vedem ceva mai mare și alcătuit dintr-un număr mai mare de celule și de straturi de celule. Apoi, stratul granulos. După stratul granulos urmează stratul lucid. Stratul lucid este cel care este prezent sau nu. Când am discutat de faptul că epidermul poate să aibă 4 sau 5 straturi. Acolo unde pielea este mai subțire, epidermul e alcătuit din 4 straturi și la acel nivel stratul lucid nu este prezent. De aceea ni se menționează faptul că el apare doar în pielea groasă, adică la nivel de... palme și tălpi. Și stratul dispus cel mai superficial, care reprezintă practic suprafața epidermului, este de fapt stratul cornos. Și vom discuta despre fiecare strat în parte. Bun, stratul bazal al epidermului se mai numește strat germinativ. Va genera anumite celule, o să vedem. Este cel mai profund, dispus pe membrana bazală, se vede acest lucru, și este arcătuit din celule cubice sau cilindrice, distribuite într-un singur strat, și aceste celule se dividi în tens. Ele intervin în regenerarea epidermului. Practic, celulele nou formate vor migra către stratul următor odată ce au ajuns la maturitate. Deci acest strat bazal este distribuit într-un singur strat, dar acele celule prezintă un proces de diviziune intensificat. Și în momentul în care se formează noi celule, când ajung la maturitate, înaintează... către suprafață. În stratul bazal sau stratul germinativ al epidermului, ce fel de celule găsim? Găsim acele melanocite care sintetizează melanina, despre care am discutat la început că are rol de protecție. Și acestea sunt numeroase. Întâlnim cheratinocitele. Cheratinocitele ne duc cu gândul la cheratină. Produc cheratina, acea... Proteină cu un caracter impermeabil. Și sunt tipul predominant din epiderm. Aceste cheratinocite sunt tipul predominant de celule din epiderm. Totodată, în stratul germinativ, găsim celulele Merkel. Sunt celule care prezintă sensibilitate la atingere. Reprezintă un tip de receptor senzitiv. Practic, astfel de receptor senzitiv. Și alte tipuri se întâlnesc și în derm. Deci avem în stratul cel mai profund al epidermului, dar întâlnim și în derm. Și mai sunt niște celule dendritice epidermice care aparțin de sistemul imunitar. Sunt niște celule care intervin în procesele de apărare, fiind parte din sistemul imunitar. Deci, practic, în epiderm, în stratul extern al pielii, Respectiv în stratul bazal al său, întâlnim, după cum vedeți, variate tipuri de celule. Melanocite, cheratinocite, celulele Merkel și celulele dendritice epidermice. Celulele stratului bazal sunt singurele din alcătuirea epidermului care primesc nutrimente pe calea vaselor de sânge din derm. Deci, celulele stratului bazal sau germinativ din alcătuirea epidermului Ele fiind dispuse cel mai profund, sunt și cele care, la nivelul cărora ajung vasele de sânge din derm. Pentru că dermul este un strat al pielii vascularizat. Stimuli de tip căldură, frig, presiune sau alte tipuri de stimuli sunt nevoiți să străbată epidermul în drumul acestora către receptorii senzitivi din derm. Pentru că la nivelul stratului profund al epidermului ne-au fost exemplificate aceste celule Merkel, care prezintă sensibilitate la atingere. Dar stimulii despre care am discutat anterior, ei sunt recepționați de către receptori senzitivi care se localizează în derm, deci sub epiderm. Însă, receptorii pentru atingere, celulele Merkel, despre care am discutat și anterior, împreună cu cei pentru durere, se extind și în epiderm și sunt stimulați mai ușor comparativ cu ceilalți receptori. Receptorii pentru durere ar fi, de fapt, terminațiile nervoase, despre care am discutat că se găsesc la nivelul epidermului. Următorul strat, deci înaintăm către suprafață și discutăm despre următorul strat al epidermului. Acesta se numește strat spinos al epidermului. Deci, practic, denumirea de spinos ar trebui să ne vorbească ceva despre aspect și chiar asta face. Este o denumire dată de aspectul spinos ar preparatelor histologice. Ce preparatele histologice sunt? Preparate sunt de fapt niște lame la nivelul călora este extras, de exemplu, epidermul de la nivelul pielii și este analizat la microscop. Acestea sunt niște preparate histologice. Bun, stratul spinos al epidermului, această denumire de spinos, de fapt descrie aspectul spinos al preparatelor histologice cu cheratinocite, acele celule care produc cheratină. din alcătuirea stratului spinos al epidermului. Și așa numiții spini reprezintă punctele în care celulele stratului spinos aderă între ele pe calea desmozomilor. Desmozom sau jocțiune aderențiale. Deci sunt apropiate celulele respective prin intermediul desmozomilor. Celulele stratului spinos nu au o diviziune atât de intensă dacă ar fi să comparăm cu celulele stratului bazal. Și la nivelul stratului spinos întâlnim numeroase cheratinocite, dar puțină cheratină, puțină cantitate din acea proteină impermeabilă. Și acesta este stratul spinos. Observăm că e alcătuit dintr-un număr mai mare de straturi de celule. Următorul strat este stratul granulos al epidermului. Este format din celule aplatizate, care sunt dispuse pe 3-5 rânduri și la nivelul cărora se observă granule cu cheratohialin. Aceasta este o substanță preliminară în sinteza cheratinei. Dar întâlnim și cheratină. Deci odată, stratul granulos este format din niște celule mai aplatizate. dispuse pe 3-5 rânduri și la nivelul lor se află granule cu cheratohialin, substanță preliminară în sinteza de cheratină, dar și cheratină propriu-zisă. Celulele moarte de la acest nivel vor fi înlocuite de cheratină și de cheratohialin, stratul granulos. Acesta este. Aici se văd... Cam două, deci variază, pe imagine variază din punct de vedere al numărului de straturi de celule. Stratul lucid al epidermului. Acesta se observă doar la nivelul pielii groase, deci la nivel de suprafața palmelor, suprafața tălpilor, dacă vă amintiți că am și menționat la început. Și la acest nivel, celulele sunt strâns unite între ele, citoplasma este clară, prezintă cheratinocite, care în majoritatea cazurilor sunt moarte și nu sunt prezenți nuclei. În celule se află o substanță transparentă, aceasta se numește eleidină și ea rezultă din cheratohialin și în final se va transforma în cheratină. Deci, practic, este un intermediar eleidină aceasta, această substanță transparentă. Este un intermediar între cheratohialin și cheratină. Observăm stratul acesta lucid de la nivelul epidermului, despre care e foarte important să rețineți, se întâlnește doar la nivelul pielii groase, cu celule strânsunite între ele, citoplasmă clară, care prezintă cheratinocite și nu sunt prezenți. nuclei la acest nivel. Nu sunt prezenți nuclei. După cum ați observat, celelalte celule prezintă nuclei, dar acestea din stratul lucid și stratul cornos nu prezintă nuclei. Dovadă că și pe imagine sunt reprezentate total altfel. Foarte importante imaginele. Stratul cornos al epidermului este stratul cel mai superficial. În alcătuirea asta intră... 25-30 de rânduri de celule pavimentoase, care sunt moarte, clare și aplatizate. Și acestea se descoamează continuu, motiv pentru care stratul cornos al epidermului prezintă totuși multe rânduri de celule, 25-30, dar sunt celule moarte, clare și aplatizate și se descoamează în mod continuu. Citoplasma celulelor este înlocuită aproape în totalitate cu cheratina intracelulară, deci avem o cantitate atât de mare de cheratină de această proteină impermeabilă, care ocupă aproape în totalitate citoplasma celulelor din stratul cornos. Și, după cum am mai discutat, cheratina este și cea care dă caracterul impermeabil suprafeției epiteliului. Iar celulele... din alcătuirea stratului cornos, vor reprezenta, practic, o barieră în calea infecțiilor și leziunilor de natură mecanică. Deci, odată, componenta din conținutul celulei reprezentată de către cheratină intracelulară dă un caracter impermeabil suprafeției epitelii și apoi prezența acestor celule, practic, formează o barieră în calea infecțiilor și leziunilor de natură mecanică. Rezistența stratului cornos este dată de cheratinocitele unite între ele prin desmozomi. Deci sunt prezenția cei desmozomi, joncțiunile aderențiale despre care am discutat în cursul de țesuturi și permit, practic, unirea între ele a cheratinocitelor, a celulelor care produc cheratină. Stratul cornos, stratul cel mai superficial al epidermului, este alcătuit din celule care provin din producția de celule a stratului bazal, adică stratul cel mai profund. Odată cu înaintarea lor spre suprafața corpului, se încarcă cu cheratină și mor, astfel încât înlocuirea celulelor din epiderm se va face de jos în sus. Deci, acest strat bazal germinativ produce celule. care practic tot înaintează către suprafața epidermului. Și pe măsură ce înaintează spre suprafața epidermului, se încarcă, se îmbogățesc cu cheratină și vor muri ulterior. Bun. Stratul cornos, stratul extern al pielii, se îngroașă ca urmare a reacției la fricțiune, la frecare, fenomen numit hipercheratoză. care duce în final la instararea calusului. Apare bătătura. Aici e o altfel de exprimare mai științifică pentru apariția unei bătături în limbajul nostru comun, ca să zic așa, să înțelegeți, să vă fie mai clar. Stratul cornos este stratul extern al epidermului care, prin frecare excesivă, se îngroașă De ce? Se încarcă cu cheratină, fenomenul denumit hipercheratoză, ca formă de protecție. Corpul, practic, se protejează și răspunde la procesul de frecare prin această hiperproducție de cheratine, hipercheratoză, care are ca rezultat formarea calusului sau bătătura pe care... O știm, așa să zic, în limbajul comun. Bun, acesta ar fi epidermul și straturile din alcătuirea sa. Epidermul, ca să reluăm pe scurt, stratul extern al pielii, dinspre profund, spre suprafață, este alcătuit din strat bazal sau germinativ, strat spinos, granulos. Lucid, aici mare atenție la tipul de piele, că este subțire sau groasă. în pielea subțire stratul lucid nu este prezent, deci la acel nivel epidermul este format din patru straturi. Și ultimul strat, stratul cornos, format din acele celule moarte dintr-un număr mare de rânduri de celule pavimentoase și care se descoamează în mod continuu. Bun, mergem mai departe și... Practic, înaintăm în structura pielii, pătrundem către profunzime, către interior. Și discutăm despre derm. Dermul este cel de-al doilea strat ca importanță al pielii, care comunică cu primul, respectiv cu epidermul, pe calea membranei bazale. Totodată, unirea dintre epiderm și derm se face prin unele elemente fibroase specializate. Practic, acele fibre de colagen de la nivelul țesutului conjunctiv, precum și prin unele geluri de natură polizaharidică, sunt niște glicoproteine. Și în acest fel nu este permisă înaintarea în derm a moleculelor de dimensiuni mari sau a microorganismelor. Protejează, practic. Dar foarte important să nu uitați de prezența membranei bazale. A fost menționată și în cursul de țesuturi, dar se menționează și aici. Între epiderm și derm se află această membrană bazală. Cel mai bine se vede pe această imagine. Da, care vă spusesem eu la partea de țesuturi. Ea este formată prin contribuția ambelor țesuturi. Țesutul conjunctiv intervine cu fibre de colagen, iar celulele epiteliale sintetizează niște glicoproteine. Și ambele au rolul de a uni cele două țesuturi, epidermul și dermul, în acest caz. Funcțiile principale ale dermului ar fi de a asigura nutriția epidermului, acele vase de sânge. care ajung la nivelul stratului bazal al epidermului și îl hrănesc, și de a conferi rezistență. Dermul trimite spre epiderm unele prelungiri. Acele prelungiri se numesc papile dermice, care formează creste ce intervine în ancorarea celor două straturi ale dermului. Se văd aici. Aceste papile dermice, aceste, să zic așa, denivelări, trimise de către derm spre epiderm. Acestea sunt practic percepute la nivelul pielii sub forma amprentelor, de la suprafața degetelor. Se percep aceste denivelări, aceste papile dermice. Cele două straturi ale dermului sunt. Deci, la nivel de derm, discutăm despre două straturi. Nu mai discutăm despre cinci, cum am discutat la epiderm. Și aici ar fi stratul papilar și stratul reticular. Stratul papilar este cel care conține țesut conjunctiv lax, areolar, în alcătuirea căruia întâlnim macrofagele, cu rol de apărare, vase de sânge. Aceste vase de sânge sunt numeroase, deoarece asigură nutriția epidermului, se întâlnesc fibroblaste, receptori senzoriali și alte celule. Deci aceasta ar fi componența stratului papilar. Stratul reticular, al doilea strat al dermului, la nivelul său se află glande sebacie, sudoripare, o să vedem despre fiecare dintre ele la partea de anexe ale pielii. Se întâlnesc vase de sânge cu diametru mare. Și fibre conjunctive cu traiectorii multiple. Deci acestea două ar fi straturile epidermului, straturile dermului. Papilarul este cel distribuit la suprafață, superficial, și profund se află stratul reticular al dermului. Se remarcă fibre... elastice, da, la nivelul dermului. La nivelul ambelor straturi, atât papilar cât și reticular, se remarcă receptori pentru durere, presiune, temperatură, tact. Asta am menționat și la epiderm. Acești stimuli de natură termică, dureroasă, presională, trebuie să străbată mai întâi epidermul ca să ajungă la nivel de derm. O mare proporție din rezistența mecanică a pielii este asigurată de către derm. Acesta, dermul, asigură protecție împotriva leziunilor și reprezintă totodată un rezervor de apă și electroliți. În plus, tot la nivelul dermului, ce vom mai observa? Vom observa foliculii piloși. Acestor folicul piloși le sunt atașați mușchii erectorii ai firului de păr. Observăm foliculul pilos, despre care vom discuta, și atașat folicului pilos se află mușchii erectorii ai firului de păr. Dacă vă amintiți, dacă se corelați, să zic așa, anumite informații, mușchii aceștia erectorii ai firului de păr sunt niște mușchi netezi. Care ei ce fac? În momentul în care ne este frig, se face așa numită piele de găină, în limbajul nostru comun. Și ce se întâmplă? Firele de păr se ridică. Firele de păr de la nivelul pielii simțim cumva cum se ridică. Bun, acest lucru este realizat de către mușchii netezi și este un mecanism de adaptare al corpului la pierderile de căldură. Acest lucru l-ați resimțit în momentele în care, de exemplu, vă este foarte frig, se face pielea de găină. Pentru că prin ridicarea firului de păr se menține, se creează o coloană de aer, se blochează practic o coloană de aer în apropierea corpului, astfel încât acesta să nu mai piardă din căldură. Deci asta ar fi explicația prezenței acelui mușchi neted. mușchi erector al filului de păr la nivelul pielii și la nivelul folicului pilos. Mai avem la nivelul dermului glande sebacee, o să vedem, sunt cele care produc sebumul, fibre musculare, tot la nivelul dermului, receptorii senzitivi, despre care tot am discutat, și numeroase vase de sânge, care în dermul papilar sunt numeroase și sunt... au rolul de a asigura nutriția epidermului, pe când în stratul reticular sunt vase de sânge, dar prezintă un diametru ceva mai mare, pentru că sunt dispuse în profunzime, mai aproape de interiorul organismului. Aceasta ar fi discuția și despre cel de-al doilea strat mare, important al pielii, despre derm. Vom continua discuția despre anexele pielii după pauză. Între timp, văd că ați mai scris în chat anumite întrebări. Dacă voi face live-uri cu subiectele de examen din anii trecuți, Ana aplica la mure și subiectele îi se par destul de dificile. Da, am în plan să fac acest lucru. După ce voi termina seria de live-uri, deci practic după ce voi termina de predat materia din Behrens complet, după acea perioadă, cred că voi începe să rezolvi din grilele de la admitere din anii anteriori. Însă ce putem să facem până atunci ar fi, urmărind live-urile și calendarul întâlnirilor, o să vedeți că... Sunt programate anumite live-uri în care fac recapitulare din anumite cursuri pe care le-am parcurs. De exemplu, acum parcurs sistemul tegumentar, joi voi face partea de oase și articulații și apoi în perioada următoare sistemul osos, tesutul muscular și sistemul muscular. Și după aceste live-uri voi face o recapitulare din toate aceste cursuri parcurse. Așa încât... Dacă acele grile pe care le-ai întâlnit la Târgu Mureș date în anii anteriori ți se par grele, le poți aduna din aceste cursuri și eu în cadrul live-urilor le voi explica mai clar strict pe acelea. Ca să zic să nu mai aștepți până voi termina toate live-urile din Behrens. Da, putem să integrăm grilele care ți s-au părut mai dificile din această parte de materie în live-urile de recapitulare destinate acestei părți. Vă pun în chat din nou calendarul ca să-l aveți. Aici el se găsește pe site-ul Ginamed, îl puteți accesa și din pagina de Instagram. Ok, bună Georgiana, văd că am primit o întrebare din partea ta, unde anunți când intru live? Prima, prima dată anunț pe pagina de Instagram, ginamed.ro Te sfătuiesc să urmărești și pagina de Instagram și pe toți vă sfătuiesc să urmăriți și pagina de Instagram pentru că acolo voi mai posta din informațiile privind live-urile, dar totodată voi da și, să zic așa, informații științifice. Mai fac serii de postări și Instagram este practic primul loc în care public. Voi mai începe și o serie de anunțuri prin intermediul mail-ului, dar deocamdată urmăriți partea de Instagram ca să aflați când voi intra live. Sau, Georgiana, te poți uita pe calendarul pe care l-am pus în chat. Și acolo voi face modificările. Dacă știu mai exact ce trebuie să înveți pentru admitere în Craiova? Da. Pe site-ul Universității de Medicină și Farmacie din Craiova este publicată bibliografia de examen. Caut link-ul imediat în pauză și îl pun. Dar să știi că îl găsești și într-un highlight salvat, într-o serie de story-uri salvate pe pagina de Instagram, ginamed.ro. Dar o să-ți pun și link-ul site-ului imediat. Da, mă uit eu în pauză și îl pun aici în chat. Bun, mă bucur că ați mai avut întrebări, curiozități și că le-ați scris aici în chat. Ori de câte ori aveți întrebări privind cursul sau detalii organizatorice, vă invit să le scrieți în chat. Luăm o scurtă pauză și revenim imediat după pauză și continuăm cursul de astăzi, respectiv partea de anexe ale pielii. Să vă mulțumim pentru vizionare! Bun, am revenit și vom continua cursul de astăzi de sistemul tegumentar. Vom continua cu partea de anexe ale pielii. Însă până atunci facem o scurtă recapitulare a unor informații pe care le-am discutat în prima parte a întâlnirii. Sistemul tegumentar se compune din piele, ca fiind cel mai important organ al sistemului tegumentar, și structurile anexe, despre care vom discuta imediat. Pielea prezintă funcții de protecție, funcții de reglare a temperaturii, funcție metabolică, de absorpție și de comunicare. Din punct de vedere al structurii, împărțim pielea în epiderm și derm. Dermul este stratul extern, subțire, acesta, practic, aceste straturi de aici, și în continuare epidermului, imediat sub acesta, se află dermul. Cel de-al doilea strat al pielii. Ceea ce se află sub derm este un țesut subcutanat sau denumit hipoderm sau fascie superficială și este încadrat ca fiind un țesut subiacent, deci nu parte din strat al pielii. Am mare grijă la acest detaliu. Epidermul este alcătuit din 5 straturi de celule, uneori din 4, deci 4-5, mare grijă la acest lucru. Strat bazal din profunzime spre suprafață, discutăm despre strat bazal, spinos, granulos, lucid, cornos. Stratul lucid este cel care variază, este prezent în anumite locuri, de exemplu acolo unde pielea este mai groasă, la nivelul suprafeței palmelor, tălpilor, este prezent stratul lucid, însă acolo unde pielea este mai subțire, stratul lucid lipsește, este absent. Și mai departe, dermul, următorul strat al pielii. El este compus din două straturi, un strat papilar și un strat reticular. Stratul papilar este dispus la suprafață, stratul reticular ceva mai în profunzime. Bun, și discutăm despre anexele pielii. Ce sunt aceste structuri anexe ale pielii? Sunt niște structuri specializate, ce provin din piele. în mod special provin de la nivelul epidermului și care îndeplinesc variate funcții în organism. Astfel, printre anexele pielii s-ar număra firul de păr, unghiile, glandele. Despre firul de păr vom discuta mai întâi. Acesta este distribuit pe întreaga suprafața corpului, cu excepția pleoapelor, palmelor, pleoape, palme, tălpi. și buze. Deci, părul este distribuit pe întreaga suprafața corpului, cu excepția ploapelor, palmelor, tălpilor și buzelor. Din punct de vedere al funcției, prezintă o funcție senzitivă și o funcție de protecție. Funcția pe o senzitivă, vă spuneam, că la nivelul firului de păr se află niște terminații nervoase și acestea au rolul de a recepționa de a conduce informația și, practic, îi atribuie firului de păr funcție senzitivă. Alcătuire. Firul de păr se compune dintr-un ax ce ajunge la exteriorul pielii. Acesta este axul firului de păr. Și o rădăcină în interiorul unui folicul pilos. Aici se află rădăcina firului de păr. Și această rădăcină se află în interiorul unui folicul pilos. O să vedem ce este folicul pilos. Foliculul pilos se compune dintr-un grup de celule epidermice, deci celule din epiderm. Aceste celule epidermice se extind în derm și formează astfel o mică structură tubulară, respectiv compusă din teaca radiculară internă și externă. Deci foliculul pilos este format dintr-un grup de celule din epiderm, care se extind în derm și pe imagine vedeți acest lucru foarte bine, tocmai de aceea am și desenat, am colorat imaginile ca să le vizualizați foarte bine. Parte din epiderm se observă cum se extinde, se prelungește în interiorul dermului și formează această structură tubulară denumită folicul pilos, da? Și structura tubulară se compune dintr-o teacă radiculară externă, aceasta aici, și o teacă radiculară internă. La baza acestui folicul pilos se află bulbul. Bulbul este, practic, zona mai dilatată din alcătuirea folicului pilos. La nivelul bulbului pătrund țesut conjunctiv, vase de sânge și nervi, da? Vasele de sânge. Se observă pe imagine pătrunderea vaselor de sânge, țesutul conjunctiv și nervii. Prezența vaselor de sânge acolo este evident, cu rolul de a hrăni celulele din stratul bazal. Și acestea toate vor forma o papilă dermică. Se observă pe imagine. Papilă dermică, o papilă de țesut conjunctiv. Fiecărui fir de păr îi sunt asociate o glandă sebacee, se observă pe imagine, da, glanda sebacee. Acum încă un lucru care este marcat doar pe imagine. Această glandă sebacee observăm că ne este marcat adenomerul glandei sebacee și ductul glandei sebacee. Adenomerul glandei sebacee este, de fapt, structura la nivelul căreia, unitatea la nivelul căreia se produce. produsul de secreție al glandei sebacee și ductul glandei sebacee este practic canalul, ductul prin intermediul căreia se va elibera produsul de secreție al glandei sebacee. Unui fir de păr îi sunt asociate și un mușchi erector al firului de păr, se observă și pe imagine și am discutat despre el înainte de pauză, acel mușchi neted care se contractă în... perioadele de frig, tocmai cu rolul de a interveni în menținerea temperaturii și a evita pierderile de căldură ale corpului. Și fiecărui fir de păr sunt asociate și terminații nervoase. De exemplu, fiecare fir de păr prezintă niște terminații nervoase înfășurate la acest nivel. Stați să văd dacă găsesc eu o imagine mai clară. Ca să vă explic, vă pot arăta chiar din curs, aici. Cursul 12, simțul tactile și simțurile înrudite. Observăm foliculul pilos, firul de păr și cum... în jurul folicului pilos, sunt distribuite terminații nervoase. Acestea sunt. Prin proliferarea celulelor din stratul bazal sau stratul germinativ al epidermului rezultă firul de păr. Așa cum am discutat și la epiderm, faptul că stratul cel mai profund al epidermului este stratul bazal, stratul germinativ, care conține celulele care se divid intens și acestea vor înainta către suprafață. Pe măsură ce se maturizează, înaintează din strat în strat către suprafață, astfel încât ajung... La nivelul stratului cornos se umplu de chiratină și mor. Tot prin același mecanism de proliferare a celulor din stratul bazar al epidermului se va forma și firul de păr. Aceste celule se întâlnesc în bulbu firului de păr. Procesul se desfășoară astfel. Pe măsură ce se formează noi celule, acestea le vor împinge pe cele precedente de-a lungul folicului și, practic, vor facilita în acest fel creșterea firului de păr. Celulele, din urmă, se vor cheratiniza și vor muri, contribuind astfel la formarea axului firului de păr. În mod regulat, axul firului de păr se rupe și este înlocuit continuu ca urmarea proceselor de la nivelul folicului pilos, care au fost descrise anterior. Deci se observă și aici prezența stratului germinativ, adică din colorație vă dați seama de faptul că în alcătuirea folicului lipelos intră celule ale stratului germinativ, stratul bazal al epidermului și care vor tot înainta către suprafață pe măsură ce sunt produse. Alopecia este o afecțiune care rezultă ca urmare a creșterii deficitare sau chiar absența firului de păr. Sunt persoane care pot să prezinte această alopecie, o creștere deficitară a firului de păr sau chiar absența completă a firului de păr. Factorii care duc la instalarea alopeciei țin de... Pot fi factorii genetici, pot fi... leziune ale scalpului, care în timp să nu mai permită creșterea firului de păr și atunci se instalează alopecia, variate boli, sunt diferite boli care poate să ducă la o creștere deficitară a firului de păr sau poate chiar la căderea completa acestuia, carențiale alimentare se pot transpune în alopecie, anumiți hormoni sau tratamente medicamentoase, care pot să aibă ca reacție adverse alopecia, căderea. părului. Iritațiile pot să stimuleze sau să reducă creșterea firului de păr. Atunci când iritațiile sunt însoțite de creșterea fluxului sang-vin, este stimulată și creșterea firului de păr. Deoarece la nivelul respectiv, zonei respective, fiind puternic vascularizată, fiind intensificat fluxul sang-vin, practic se aduc nutrienții și materiale necesare care să susțină procesul de creștere al firului de păr. De asta ne spune aici că în situațiile în care iritațiile sunt însoțite de creșterea fluxului sanguin, atunci creșterea firului de păr este stimulată. Încă de la naștere are loc formarea părului când rezultă acele fire de păr moi, foarte subțiri, pe pielea fătului și care poartă numere de lanugo. Cea mai mare parte dintre ele vor despărea în perioada prenatală și sunt înlocuite după naștere cu fire mai rezistente și fire care sunt pigmentare, sunt colorate. La pubertate, în zona axilară și pubiană, vor apărea fire de păr mai groase care vor purta numele de pilozitate terminală. Acesta a fost discuția despre firul de păr. Am văzut... distribuția sa, funcția, alcătuirea și procesul de formare al firului de păr. O altă anexă a pielii este unghia. Din punct de vedere al alcătuirii, aceasta se formează prin multiplicarea celulelor aflate într-un pliu al epidermului înfundat în derm. După cum observăm acest pliu al epidermului înfundat în derm. Celulele din alcătuirea sa produc cheratină care se distribuie ca o placă pe un pat al unghii în care se află vase de sânge. Patul unghii se află imediat sub acest corp al unghii. Patul unghii este practic structura de la nivelul pielii. Unghia se află peste patul unghii. Să înțelegeți acest lucru. Corpul unghii și patul unghii este imediat sub. Capătul proximal al unghii este parțial acoperit de cuticulă. O vedem și pe imagine cuticula. Și vedem și aici în secțiune transversală. În secțiune sagitală, prezența cuticulei și faptul că aceasta se distribuie parțial, nu pe toată unghea. În apropierea cuticulei se află o zonă semicirculară de culoare albicioasă lunula. Vă puteți uita chiar și la degetele voastre, să faceți anatomie la nivelul lor, să vă clarificați alcătuirea unghei. Celulele de subcuticulă de la baza unghii, da, deci celulele de subcuticulă de la baza unghii, se observă că sunt la baza unghii, produc proteine care intră în alcătuirea unghii. Înainte de moartea lor, acumulează cheratină care de fapt va constitui unghia. Imediat sub marginea liberă a unghii, practic, dacă ar fi să indicăm anatomic, reprezintă capătul distal. al patului unghi al, se află iponicum. Este un pliu de piele care are roluri de a împiedica accesul substranțelor externe sub unghi. Îl puteți vedea chiar și cu ochiul liber. Un pliu al pielii imediat sub marginea liberă a unghii sau sub, să spunem, capătul distal al unghii. Acest iponicum este remarcat doar pe imagine. L-am scris în cursul de pe platformă ca să-l aveți aici ca text și să îl remarcați. Pentru că s-a mai dat în grile. Distribuția unghiilor le întâlnim doar la nivelul degetelor de la mâini și picioare. Din punct de vedere al funcției... are funcție de protecție și conferă rezistență structurală vârfului vârfurilor degetelor, fiind distribuite la acel nivel. Glandele, alte anexe ale pielii. La nivelul pielii întâlnim glande sudoripare, care pot fi ecrine și apocrine, și glande sebacee. Discutăm mai întâi despre glandele sudoripare. Acestea sunt cele mai numeroase și ele se împart în glande sudoripare ecrine și glande sudoripare apocrine. Glandele sudoripare ecrine se caracterizează printr-o distribuție pe toată suprafața corpului, product transpirație sau un sinonim sudoare de o consistență apoasă, transparentă și care este eliminată prin ducte și în acest fel intervin în reglarea echilibrului termic, da, ceea ce vă spusesem și la început. Că în momentul în care este foarte cald afară, ca formă de reglare a temperaturii corpului, acesta începe să transpire. Glandele sudoripare de tip ecrin eliberează transpirația și prin eliberarea lichidului, prin eliberarea transpirației, corpul își diminuează, mai scade din temperatura corpului, astfel încât glandele sudoripare intervin în acest echilibru termic. Glandele sudoripare ecrine, nu am discutat despre acest tip de glande ecrine, dar este un alt fel de a spune pentru glandele merocrine. Poate acest ecrine, faptul că începe cu E, să vă ducă cu gândul că sunt everywhere, în sensul de distribuție pe toată suprafața corpului. Glandele sudoripare apocrine. Ele se caracterizează prin eliminarea secreției înducte, la care se adaugă și porțiuni din celulele secretoare în formă a unor vezicule. Știți că am discutat la celule, la țesuturi, când am făcut live-ul din țesuturi, despre acele celule apocrine și eliberarea lor, eliberarea secreției glandelor apocrine, practic. elibera și anumite porțiuni din celulele secretoare, dar acele porțiuni erau în forma unor vezicule. Sunt glande de dimensiuni mai mari, aceste glande sudoripare apocrine, și au o predominanță în zonele axilare și inghinale. Produsul lor de secreție este o substanță albă, translucidă, odorantă, deci diferă puțin de... glandele sudoripare ecrine de produsul de secreție. Acesta constituie, de fapt, mediul de cultură propice pentru variate bacterii care vor produce substanțe cu miros caracteristic. Glandele sudoripare apocrine sunt activate prin stimuli emoționali și sexuali. Deci diferă de glandele sudoripare ecrine. Și aveam o imagine să vă arăt aici, într-o secțiune la nivelul pielii. Observăm pe imagine glandele ecrine, cele care eliberează transpirația, sudoarea, și glandele apocrine. Și în majoritatea cazurilor, aceste glande apocrine, ductul lor de eliberare, ductul de secreție, se află asociat unui fir de păr. În imaginele din carte nu este asociat, dar vă arăt asem să înțelegeți ca diferență. Aici, pe imagine, observăm doar glanda sudoripară și ductul acesteia secretor la exterior, practic, se deschide la nivelul unui port sudoripar. Bun. Tot din categoria de glande apocrine, dar cutanate, nu sudoripare, fac parte glandele ceruminoase și glandele mamare. Glandele ceruminoase se află în canalul auditiv, deci la nivelul urechii, la nivelul urechii externe, și produc cerumenul sau ceara. Acesta, din urmă, are o consistență vâscoasă și captează substanțele străine și microorganismele înainte ca acestea să înainteze către urechea internă. Deci ceara aceea pe care pe noi ne incomodează de la nivelul canalului auditiv are rol protector. Atrage, captează substanțele străine și microorganismele înainte ca acestea să pătrundă în profunzime la nivelul urechii interne. Și cel de-al doilea tip de glande apocrine cutanate, nu sudoripare, sunt glandele mamare. Sunt un tip de glande apocrine specializate și care sunt modificate în sensul secreției de lapte. Glandele sebacee, un alt tip de anexă a pielii din categoria de glande, sunt... glandele sebacee care secretă sebum. Sebumul prezintă proprietății antibacteriene. În general, acest sebum este secretat în interiorul folicului pilos. Se observă faptul că ductul glandei sebacee ar cuprinde și parte din foliculul pilos. Și de aceea se menționează faptul că Produsul de secreție al glandelor sebacee este eliberat în general în interiorul folicului lipilos. În alcătuirea sebumului intră în principal lipide și substanțe uleioase, care au rolul de a face părul mai suplu, pielea mai moale, flexibilă și permite totodată, previne totodată pierderile de apă în exces, datorită consistenței lipidice a produsului de secreție. Din punct de vedere al alcătuirii, glandele sebacee sunt glande alveolare, simple, ramificate. Acest lucru s-a văzut și pe imagine și l-am discutat și în cursul de țesuturi. Ele pot fi încadrate și ca grande holocrine. De ce? Pentru că secreția lor rezultă prin dezintegrarea celulelor. În momentul în care se eliberează produsul de secreție, dezintegrează și celulele respective. Și o afecțiune a glandelor sebacee este acneia, dată ca exemplu. Cam asta ar fi discuția privind cursul de astăzi și anume sistemul tegumentar. Am pregătit în încheiere niște grile recapitulative. pe care le vom discuta împreună. Bun. Sistemul tegumentar este responsabil cu absorpția vitaminelor liposolubile ACE. Bun. Absorpția vitaminelor liposolubile este corect. Ceea ce este în paranteză nu este corect, în sensul că vitamina C este o vitamină hidrosolubilă, nu este liposolubilă. Deci, mare atenție când citiți să fie toată afirmația corectă, respectiv și ceea ce scrie în paranteză. Dacă scria aici A-K-E, era altceva, dar nu este corect. Protecția împotriva infecțiilor cu ajutorul melaninei. Melanina era secretată de către melanocite, se întâlnesc la nivelul stratului bazal al epidermului, deci epidermul este parte din piele. Pielea este un organ al sistemului tegumentar, deci putem să atribuim sistemului tegumentar acest rol de protecție. Excreția în cantitate mică a amoniacului și a ureii. Această parte nu este menționată clar în cursul de sistem tegumentar, dar se face în această grillă o integrare cu alte cursuri. din bibliografia voastră de examen. Și anume, este specificat acest lucru la nivelul sistemului urinar, în cursul din sistemul urinar, când se discută despre alte organe excretorii. Pielea, prin faptul că elimină transpirația, elimină sudoarea, transpirația are în compoziția ei o cantitate mare de apă, dar printre apă mai există și alți compuși. Cum ar fi? Săruri în cantitate mică, unele cantități de amonia, curee, aciduric. Deci pielea este și un organ excretor minor, nu atât de mare, să zic, comparativ cu rinichii, care sunt efectiv specializați pentru acest lucru. Așa încât pielea poate excreta și cantități de amonia, curee, aciduric, în cantitate mică. Protecția împotriva substanțelor hidrosolubile cu ajutorul cheratinei. Da, ar fi o protecție, da, protecția împotriva substanțelor hidrosolubile cu ajutorul cheratinei. Era, practic, asigură o barieră cutanată liposolubilă. Da? Bun. Procesul, sistemul documentar este responsabil. Aici infecțiile, protecția împotriva infecțiilor cu ajutorul melaninei. Nu, melanina protejează împotriva radiațiilor ultraviolete, dar nu protejează împotriva infecțiilor. Nu este parte din sistemul imunitar. Epidermul prezintă acele celule dendritice care sunt parte din sistemul imunitar și ajută împotriva infecțiilor, dar nu melanina. Am citit eu repede. La nivelul antrebrațului. Dinspre superficial spre profunzime, straturile epidermului sunt. Bun, deci la nivel de antebraț. Ce înseamnă asta? Înseamnă că la nivelul antebrațului avem distribuită piele mai subțire, comparativ cu zona palmelor, tălpilor. Deci avem patru straturi în alcătuirea epidermului. Și dinspre superficial spre profunzime, adică de la suprafața pielii, Mergem spre profund, spre interiorul corpului. Și atunci trebuie să vedem care sunt straturile. La suprafață discutăm despre stratul cornos, e stratul extern. În continuare a acestuia se află stratul lucid, dar fiind absent la nivelul antebrațului, unde este o piele subțire, în continuare a stratului cornos se va afla stratul granulos. Și în continuare a stratului granulos spre profunzime este stratul spinos și apoi stratul bazal sau germinativ. Deci asta ar trebui să fie răspunsul corect. Deci așa gândiți în acest gen de grillă. Bun, referitor la epiderm, este adevărat că cheratinocitele sunt unite prin joncțiuni strânse. Dacă vă amintiți, cheratinocitele sunt unite prin joncțiuni aderențiale, care sunt desmozomii, dar nu sunt joncțiuni strânse. Celulele bazale primesc substanțe nutritive din derm. Corect, celulele bazale sunt celulele ale stratului bazal al epidermului și care sunt cele care primesc substanțele nutritive prin intermediul vaselor de sânge din derm. Epidermul este lipsit de vase de sânge și terminații nervoase. Într-adevăr, epidermul este lipsit de vase de sânge, dar nu și de terminații nervoase. Celulele Merkel aparțin sistemului imunitar. Celulele Merkel nu aparțin sistemului imunitar, ele reprezintă, de fapt, receptorii care percep atingerea. De sistemul imunitar aparțin celulele dendritice epidermice. Deci doar atât. Despre fascia superficială sunt corecte afirmațiile. Este un țesut subcutanat, corect, se află sub straturile pielii. Mai este denumit hipoderm, corect. Deci fascia superficială sau hipoderm este unul și același lucru. Reprezintă un strat al pielii. Nu este încadrat ca fiind strat al pielii, dar mare grijă. Pielea prezintă doar două straturi, epiderm și derm. Este un țesut areolar, corect, este un țesut conjunctiv de tripareolar. Este bogat în sebum? Nu, nu este bogat hipodermul în sebum. Și ultima grillă, prevind glandele sebacee, sunt corecte afirmațiile. Acestea pot fi încadrate ca și glande holocrine, corect, pentru că în cursul secreției lor parte din celulă se dezintegrează. Sunt glande alveolare simple, ramificate, corect, am văzut lucrul acesta și pe imagine. O afecțiune a acestora este albinismul, nu, o afecțiune a melanocitelor, celor care produc melanină. Ar putea să ducă la albinism în momentul în care nu se produce suficientă melanină. Sunt un tip de glande apocrine specializate. Nu, am zis deja că sunt glande holocrine. Glande apocrine specializate erau glandele ceruminoase și glanda mamară. Secretă o substanță cu proprietăți antibacteriene. Corect, se referă la sebum. Bun. Acestea ar fi grilele pe care am ales să le discutăm astăzi, așa ca o încheiere și o scurtă recapitulare a sistemului tegumentar. Săptămâna aceasta, joi, vom continua cursurile cu, să zic așa, un capitol nou. Respectiv vom trece la partea de oase și articulații. Deci, joi de la ora 5 vom discuta despre acest curs și ulterior sistemul osos și partea de mușchi. Și la final vom face recapitulare. Asta așa ca să revizualizați pe scurt programul ce urmează din live-uri. Bun, rămâneți aproape de canalul de YouTube Ginamed. Distribuiți-l mai departe către cei care au nevoie. Mă ajută și pe mine să ajung la cât mai multă lume și să pot să ajut cât mai multă lume. Dacă v-a fost de ajutor ceea ce am povestit, puteți să și apreciați acest video și toate celelalte pe care le găsiți pe canal și le urmăriți. Și data următoare poate invitați și alți prieteni, astfel încât să fim mai mulți și să discutăm aici toate neclaritățile voastre. Astfel încât după parcurgerea live-ului să nu mai existe întrebări, să fie lucrurile cât mai clare. Totodată urmăriți și pagina de Instagram, după cum am zis și înainte de pauză. Acolo este locul în care anunț prima dată live-urile, anunț schimbările sau, nu știu, noutățile care apar. Și totodată pe pagina de Instagram veți vedea și postări informaționale cu scopul de a vă ajuta și în momentele voastre de relaxare, să zic așa, da? Când stați pe Instagram și vă uitați la poze, să dați totuși peste o informație care vă ajută să vă împliniți visul mai departe. Cam asta a fost ce am avut. să vă spun astăzi despre sistemul tegumentar. Ținem legătura și până atunci, până data următoare, care va fi joi, de la ora 5, ne găsim pe social media cu ușurință. Seară frumoasă și să ne vedem cu bine joi. Pa, pa!

Aș vrea să-mi spuneți dacă mă auziți, dacă mă vedeți, ca să pot să continui cursul pentru astăzi, pe care l-avem programat astăzi, respectiv sistemul tegumentar. Și în felul acesta să fiu sigură că ajunge la voi informația așa cum trebuie. Și dacă vreți, printre altele, să-mi spuneți și cum a fost prima săptămână de școală de după vacanță.

Ar fi minunat. M-aș bucura să mai aflu de la voi cum sunteți. Sper că e ok.

Văd că nu am primit niciun răspuns în chat. Dacă vă rog dintre participanți să-mi confirmați că m-auziți, că e totul în regulă. Au mai fost mici probleme anterior și...

Ok, bun. Mulțumesc, mulțumesc mult. Mă bucur că e în regulă partea tehnică, așa încât să ne desfășurăm live-ul în condiții bune. Bun, astăzi avem de discutat despre cursul 5 din Behrens, respectiv partea de sistem tegumentar. În acest curs ne vom mai întoarce și vom mai face câteva referiri la cursul 4, respectiv partea de țesuturi, pentru că sunt anumite noțiuni care se regăsesc, care se leagă și astfel încât ar fi mai bine să integrăm materia.

Așa, o scurtă introducere despre acest curs ar fi faptul că nu este un curs foarte dificil și zic eu că nu sunt lucruri... în totalitate noi pentru voi, așa încât pentru o seară de marți, pentru o săptămână în care ați revenit în activitate după vacanță, zic eu că e un curs numai bun de parcurs. Bun, hai să vedem. Da, suntem la cursul 5 din Biologie Behrens și discutăm despre sistemul tegumentar, un cuprins destul de scurt. În partea introductive vom discuta apoi despre piele, alcătuirea pielii și funcțiile acesteia și în ultima parte vom discuta despre anexele pielii.

În introducere avem așa titlul cursului de astăzi, este sistemul tegumentar. Noțiunea aceasta de sistem ne duce cu gândul la un cumul de mai multe componente, așa încât în alcătuirea sistemului tegumentar intră pielea, care este cel mai important organ al sistemului tegumentar, și o varietate de structuri anexe. Părul, unghiile și unele glande sunt încadrate ca fiind structuri anexe.

Ce alte organe mai sunt încadrate ca făcând parte din sistemul tegumentar? Ar fi epidermul și dermul, care totodată sunt strature ale pielii, dar în materia voastră pentru examen, bibliografia de examen, într-un anumit tabel erau cuprinse, încadrate ca fiind organe ale sistemului tegumentar și atunci am păstrat și eu în cursurile de pe platformă aceeași linie a bibliografiei voastre de examen. Respectiv epidermul și dermul sunt încadrate ca fiind organele sistemului tegumentar.

Foliculul pilos este cel care produce firul de păr. Deci, practic, în alcătuirea sa, din foliculul pilos fac parte firul de păr și glandele se bacee. Firul de păr are și funcție senzitivă. De ce?

Pentru că, de ce spunem că firul de păr prezintă funcție senzitivă? Deoarece la baza acestuia se află terminații nervoase și acele terminații nervoase prezintă funcție senzitivă, deci practic pot recepționa informații, pot recepționa stimuli din mediul exterior și de aceea îi se atribuie firului de păr funcție senzitivă. Totodată, firul de păr conferă protecție limitată la nivel de cap și piele, acolo unde este distribuit.

Firul de păr este lubrefiat de către cine? De către secreția de lipide a glandelor sebacee. Vom detalia astăzi mai multe... Vom detalia practic acest proces. Glanda sudoripară este și ea totodată un organ al sistemului tegumentar.

Ce face glanda sudoripară? Practic produce transpirație sau sudoarea, un sinonim. cu scopul de a răci corpul prin evaporare. O să vedem cum realizează acest lucru. Unghia este un organ al sistemului tegumentar care are rol de a proteja și de a înveli vârful degetelor.

Receptorii senzoriali care se găsesc la nivelul sistemului tegumentar sunt receptori senzoriali, deci ei practic furnizează niște senzații la atingere... Senzații presionale, practic variațiile de temperatură sunt percepute, durerea este percepută tot prin intermediul acestor receptori. Și un alt organ al sistemului tegumentar ar mai fi fascia superficială. Un sinonim pentru fascia superficială ar fi hipodermul.

Acesta are rol de depozit al grăsimilor. Din sistemul tegumentar, în mod special pielea, intervine în funcții asociate cu menținerea homeostaziei și supraviețuirea organismului. Acest lucru o să-l deducem din funcțiile pielii pe care le vom discuta ulterior.

Și o funcție cu importanță majoră a pielii ar fi funcția de protecție. Poate ați auzit sau ați văzut... Evenimentele anterioare în care persoane au fost afectate, pielea persoanelor respective a fost afectată în diferite accidente și practic o afectare majoră a pielii nu este compatibilă cu viața în anumite situații.

Pentru că pielea reprezintă o barieră protectivă importantă, un organ... Un organ cu o funcție de protecție majoritară, din acest motiv, este pielea importantă și, practic, integritatea și funcționalitatea pielii trebuie să se mențină în proporție maximă, astfel încât să nu existe probleme de sănătate. Pielea prezintă următoarele caracteristici, așa introductiv. Este cel mai important organ al sistemului tegumentar, totodată este încadrat ca fiind și cel mai mare organ al corpului.

Deci pielea este considerată un organ, cel mai important din sistemul tegumentar și cel mai mare din corp. Dacă ar fi să cuantificăm greutatea acesteia, ea reprezenta aproximativ 15% din greutatea totală a corpului. Reprezintă o barieră protectivă și autoregenerantă între mediu și organism. Funcțiile pielii au un caracter esențial și variat. Și aici discutăm despre sistemul tegumentar și implicit pielea, pielea fiind parte din sistemul tegumentar.

Discutăm despre următoarele funcții. De protecție. Am spus mai sus că este o funcție de importanță majoră, funcția de protecție, pe care o asigură pielea.

Cum face acest lucru sau cum contribuie? Practic, previne pierderea sau absorpția de lichide, totodată împiedică pătrunderea microorganismelor, au unor factori cu caracter irritant, de tip mecanic. și fizic. Funcția de protecție este susținută prin acțiunea a trei bariere de la nivelul pielii.

Care sunt acestea? Ar fi suprafața pielii, aceasta reprezintă o barieră fizică în calea infecțiilor, suprafața acestui organ. Apoi, epidermul, care este unul dintre straturile pielii, acesta prezintă mai multe straturi de celule, o să vedem astăzi. Prin stratul extern al epidermului, strat bogat în cheratină, cheratina este o proteină despre care am discutat și data trecută în live-ul în care am discutat despre țesuturi, acest strat extern de cheratină formează un strat impermeabil în care a substanțelor cu caracter hidrosolubil.

Deci avem expus un strat de cheratină, o proteină cu un caracter insolubil, deci impermeabil, care dă epidermului, crează la nivelul epidermului o suprafață impermeabile și atunci substanțele care sunt hidrosolubile, solubile în apă, nu vor putea traversa. Bun. Epidermul, prin membrana sa bazală, dacă vă amintiți, Între epiderm și derm se află o membrană bazală.

Aceea separă practic epidermul de următorul strat al pierii, de derm, care este un țesut conjunctiv. Epidermul, prin straturile sale numeroase, 4-5, o să vedem în funcție de localizare, Cel mai profund strat al epidermului este reprezentat de către stratul germinativ sau stratul bazal al epidermului. Și la nivelul respectiv celulele sunt apropiate și reprezintă o barieră mecanică, o barieră de protecție a structurilor imediat subiacente, imediat sub acesta. O formă particulară de protecție este atribuită melaninei. Melanina este secretată de către niște celule care se numesc melanocite.

Ce este melanina? Melanina este un pigment care intervine în protecția pielii împotriva razelor de soale ultraviolete. Ați văzut acest efect de fiecare dată în cursul verii, când ați mers la mare sau când v-ați expus la soare. Expunerea aceasta la soare și faptul că noi ne dorim vara să ne bronzăm este de fapt o acțiune pe care razele ultraviolete ale soarelui o exercită asupra melanocitelor. Melanocitele sunt stimulate și eliberează această melanină.

Dar bronzul noi îl dorim, să zic așa, pentru aspect. Dar să știți că reacția... pe care o manifestă corpul, faptul că își schimbă culoarea, se bronzează, este de fapt un mecanism de protecție al pielii.

Sunt stimulate melanocitele și această melanină, odată eliberează, protejează, odată eliberată, va proteja pielea, va proteja organismul. Se interpune practic ca o barieră. Astfel, o cantitate mare de melanină întunecă pielea, iar în cazul unei incapacități de a produce melanina, duce la instalarea afecțiunii, denumită albinism.

E ușor de corelat albinismul. Persoane care prezintă anumite deficiențe la nivel de melanocite, nu se produce suficientă melanină și atunci culoarea tenului este ceva mai deschisă, ceva mai albă, cum am spune, mai albicioasă. Bun, aceasta ar fi funcția de protecție, asigurată de către piele și funcție care se atribuie, evident, și sistemului tegumentar. Mai departe, o altă funcție de reglarea temperaturii. Reglarea temperaturii în situația în care, de exemplu, crește foarte mult temperatura corpului și atunci aceasta trebuie să ajungă la valorile sale normale.

Deci, practic, vedem de aici o implicare a pielii în homeostazie, în menținerea condițiilor normale. Așa încât... câldura poate fi înlăturată prin mai multe procese.

Procese de tip evaporare, radiație, convecție și conducție. Acestea sunt detaliate în cursul din metabolism și nutriție, spre final, când se discută despre procesele de reglare ale temperaturii. Dar în acest curs, eu le-am explicat aici, ca să le aveți mai aproape, și puțin mai detaliat, astfel încât să le înțelegeți mai bine la ce se referă.

Procesul de evaporare constă practic în transformarea unui lichid în vapori. Da, zic eu că acest proces ați mai auzit de el. Apoi, procesul de radiație. Cum pot să pierd din căldură prin așa-numitul proces de radiație?

Este, de fapt, un transfer de căldură de la nivelul suprafeței corpului, spre alte obiecte atunci când acestea au o temperatură mai mică decât cea a tegumentului. Și dacă ar fi să dăm un exemplu, corpul pierde căldură când se află lângă un perete rece, chiar dacă între cele două corpuri este prezent un aer intermediar. Deci ne aflăm în apropierea unui perete rece, probabil ați mai trecut prin astfel de situații și ați simțit Chiar dacă nu vă apropiați, vă lipiți, nu există un contact direct între corp și peretele rece, corpul cu toate acestea pierde din căldură.

O să discutăm despre conducție. Este o modalitate prin care căldura se transmite între două medii în contact. Aflate la o anumită diferență de temperatură, transfer care se face prin ciocniri între particulele învecinate, din aproape în aproape, în toată masa mediului. Transferul apare între asupra fața corpului uman și diferite obiecte din mediul înconjurător.

Putem să discutăm și despre un contact între corp aer sau corp apă chiar, da? Nu e nevoie să zic de un obiect în sine. Un exemplu ar fi momentul în care punem piciorul, de exemplu, pe o piatră rece.

Tegumentul va pierde căldură în acest fel, în urma contactului direct pe care îl stabilește corpul uman cu această piatră, acest obiect din mediul înconjurător. Și acest tip de proces se numește conducție. Mai avem pierderea de căldură prin convecție. Convecția apare atunci când moleculele de aer ating corpul uman și primesc căldură prin conducție, da?

Prin acel transfer de căldură între două medii în contact, da? Transfer care se face prin acele ciocniri între particulele învecinate din aproape în aproape. Bun.

Ulterior, aceste molecule de aer sunt îndepărtate și sunt înlocuite de alte molecule care, la rândul lor, primesc căldură de la suprafața corpului. Procesul aduce constant alte molecule de aer sau apă în contact cu corpul. De exemplu, vântul, da? Curenți de aer, de exemplu, vântul, accentuează acest proces. De ce?

Pentru că particulele de aer care vin în contact cu corpul sunt în permanență schimbate. Și atunci, căldura corpului, corpul prezintă o anumită temperatură, o cedează moleculei de aer, particulei de aer din jurul corpului, bate vântul și acele particule sunt în permanență schimbate. Așa încât când bate vântul, acest proces de pierdere de căldură prin convecție este accentuat. Diferența între convecție și conducție este faptul că prin convecție corpurile nu intră în contact.

Nu există un contact direct între corpurile din jur. Acestea ar fi completările vizavide metodele de înlăturare ale căldurii. Să înțelegeți mai bine explicațiile de aici.

La suprafața pielii, căldura se pierde și prin transpirație. Acest lucru l-ați resimțit în perioadele în care este foarte cald afară, corpul nostru instant începe să transpire. Deci elimină din căldura corpului cu ajutorul transpirației, eliberând conținut lichid. De asemenea, pielea poate conserva temperatura prin diminuarea transpirației și vasoconstricția la nivel sangvin. Nu sunt perioade, deci corpul nu este expus în permanență la temperaturi mari.

Mai sunt și perioade în care suntem expuși la temperaturi mai scăzute, de exemplu, perioada actuală, să zic, perioada de iarnă. Și în acel moment, cum se adaptează corpul la aceste schimbări? nu mai elimină din căldură, nu mai eliberează din căldură, ci o conservă și în felul acesta intervine pielea, prin faptul că nu mai eliberează transpirație, nu mai transpiră, diminuează procesele de transpirație și totodată, la nivelul vaselor de sânge, realizează vasoconstricție, adică constrictă vasul de sânge, micșorează vasul de sânge, astfel încât să nu mai existe pierderi de căldură.

Glandele din piele contribuie și ele la reglarea temperaturii prin excreția de apă, lipide, ioni, de exemplu ionul de sodiu sub formă de transpirație. Bun, un rol metabolic realizat de către piele și implicit de sistemul tegumentar. Sinteza de vitamina D din precursori acumulați la nivelul pielii în prezența razelor de soare ultraviolete. Probabil ați mai auzit acest lucru. Să stați la soare ca să fixați vitamina D, să se sintetizeze vitamina D.

Da, este un lucru corect, un proces corect care are loc la nivelul pielii. Se acumulează precursori de vitamina D, iar sub influența razelor ultraviolete are loc transformarea acestora, astfel încât să rezulte vitamina D. Obținerea moleculelor precursore se poate face din lapte sau alte alimente.

La nivelul rinichilor se definitivează procesul de sinteza vitaminei D. Deci obținem transformarea din precursori într-o formă a vitaminei D la nivelul pielii, dar aceasta va merge mai departe la nivelul ficatului și ulterior la nivelul rinichilor, unde se va definitiva procesul de... Sinteza vitaminei de practic, rinichii sunt cei care transformă vitamina D într-o formă activă, într-o formă în care își va exercita acțiunile sale. Asta vrea să ne spun aici. Pielea și implicit sistemul tegumentar prezintă funcție de absorpție.

Absorpție în cazul unor vitamine liposolubile aplicate pe piele. Și acele vitamine liposolubile aveți aici exemple A, E, K. De exemplu, grupul de vitamine B sau vitamina C este o vitamină hidrosolubilă. Și dacă ne întoarcem în ce am discutat pe la început, de acel mecanism de protecție aici.

Epidermul prezintă prin stratul său extern, stratul său superficial, prezintă cheratină. Și aceasta formează un strat impermeabil în calea substanțelor cu caracter hidrosolubil. Deci, practic, absorpția la nivelul pielii se poate realiza doar pentru vitamine liposolubile aplicate pe piele.

A, E, K sunt vitamine liposolubile, da? Solubile în lipide, cu alte cuvinte. De asemenea, la nivelul glandelor pielii sunt eliberați hormoni steroizi care mai apoi sunt reabsorbiți de către țesuturile tegumentare. Sunt studii în care s-a dovedit implicarea, de exemplu, atâta glandelor sudoripare cât și glandele sebacee în producția de hormoni steroizi. Hormonii...

Dacă ar fi să vă dau niște exemple, testosteron, estrogen, sunt aceste glande, sudoripare și sebaceele în principal, prezintă o mică implicație în producția acestor hormoni steroizi, și care mai apoi sunt reabsorbiți de către țesuturile tegumentare. Asta ca exemplu pentru această situație. Apoi, funcția de comunicare. Funcție de comunicare, cu cine va comunica pielea sau între cine va facilita comunicarea pielea, între mediul înconjurător și mediul internal organismului. Astfel încât stimuli cu proveniență externă, stimuli din exteriorul corpului, deci din mediul înconjurător, vor acționa asupra unor receptori specializați.

Acei receptori specializați care vor percepe variații de presiune, durere, atingere și temperatură, receptori care se găsesc la nivelul tegumentului și care mai departe vor fi transmisi către sistemul nervos central. Și sistemul nervos central va integra informația primită și va elabora anumite comenzi, depinde de situație. Deci, practic, dacă ar fi să reluăm funcțiile pielii și implicit ale sistemului tegumentar, ar fi funcție de protecție, de reglare a temperaturii, funcție metabolică, deci implicată în procese de metabolism, în transformări, funcție de absorpție, funcție de comunicare.

Cele mai importante funcții ale pielii sunt reluate aici pe scurt. protecția țesuturilor subiacente, adică a țesuturilor imediat sub aceasta. Intervine în reglarea temperaturii corpului, primește stimul din mediul înconjurător acea funcție de comunicare și sinteza D, vitamina D. Bun.

Haideți să discutăm despre structura pielii. Am discutat în mare funcțiile acesteia, dar acum să discutăm mai pe larg structura ei. Se împarte în două straturi mari, pielea, epiderm și derm. Epidermul este stratul extern, mai subțire, și dermul este stratul intern, ceva mai gros, și alcătuit din celule ale țesutului conjunctiv.

Și dacă ne uităm pe această imagine, în secțiune transversală prin piele și țesutul subcutanat, observăm epidermul, porțiunea aceasta de aici, Și dermul. Se vede că epidermul este ceva mai subțire, reprezintă stratul extern al pielii și dermul reprezintă stratul intern și se observă că este ceva mai gros comparativ cu epidermul și că este alcătuit din tesut conjunctiv. Bun. Porțiunea în care celulele celor două straturi vin în contact se numește joncțiune. derm-epiderm și prezintă un aspect ondulat.

Da, se observă. Aici este zona în care cele două straturi, da, vin în contact și observăm aspectul ondulat. Imediat sub derm se găsește un țesut subcutanat. Deci, imediat sub derm, da, găsim un țesut subcutanat.

Acesta este bogat în grăsime și în țesut areolar și se numește fascia superficială sau hipoderm. Foarte mare atenție, acest țesut nu este inclus în straturile pielii, ci aparține de țesuturile subiacente. Da?

Mare diferență. De exemplu, în corint este încadrat ca fiind strat al pielii și hipodermul. Da? Dar aici, în Behrens, aveți doar două straturi mari ale pielii, epiderm, dacă ar fi să le luăm de la exterior spre interior. derm, epiderm și derm, deci acestea două, și imediat sub derm se află un țesut subiacent, nu este inclus în stratul pielii, se numește hipoderm sau fascia superficială.

Mare atenție la acest detaliu. Bun, despre epiderm. Vom începe să discutăm despre acest strat extern al pielii.

Și când am parcurs țesuturile, epidermul ne-a fost dat ca exemplu la țesutul epitelial stratificat pavimentos. Deci epidermul este un epiteliu stratificat pavimentos. stratificat înseamnă că este format din mai multe straturi de celule și pavimentos.

Celulele sale sunt practic au un aspect de paviment ușor turtite. Sunt celule strâns unite între ele. Este lipsit de vascularizație.

Dacă vă amintiți când am discutat și la țesuturi la cele patru tipuri principale de țesuturi, când am discutat despre Epiteliu. O caracteristică a sa era faptul că este lipsit de vascularizație, e avascularizat. Epidermul fiind practic un epiteliu stratificat pavimentos, va fi și el la rândul său lipsit de vascularizație. Dar, din punct de vedere nervos, prezintă câteva terminații nervoase.

Funcția principală a epidermului este practic de protecție. tejeze țesuturile care se află sub el. Acolo unde pielea este mai subțire, în cea mai mare parte a corpului, epidermul este împărțit în patru straturi.

Iar unde pielea este mai groasă, de exemplu, la nivelul palmelor, la nivelul tălpilor, epidermul este împărțit în cinci straturi. Deci mare grijă la acest detaliu. Deci epidermul, din punct de vedere al straturilor, variază între patru și cinci straturi. Bun, și haideți să vedem care sunt aceste straturi. De la profund spre suprafață, deci din profunzime spre suprafață, spre suprafața pielii.

Din profunzime spre suprafața pielii, împărțim epidermul în strat bazal sau strat germinativ. Următorul strat deasupra sa, deci îl vedem aici, stratul bazal, membrana bazală care separă, practic, epidermul de derm. Se interpune între epiderm și derm. Dar stratul bazal este un strat al epidermului, stratul cel mai profund. Apoi, stratul spinos.

Îl vedem ceva mai mare și alcătuit dintr-un număr mai mare de celule și de straturi de celule. Apoi, stratul granulos. După stratul granulos urmează stratul lucid. Stratul lucid este cel care este prezent sau nu. Când am discutat de faptul că epidermul poate să aibă 4 sau 5 straturi.

Acolo unde pielea este mai subțire, epidermul e alcătuit din 4 straturi și la acel nivel stratul lucid nu este prezent. De aceea ni se menționează faptul că el apare doar în pielea groasă, adică la nivel de... palme și tălpi.

Și stratul dispus cel mai superficial, care reprezintă practic suprafața epidermului, este de fapt stratul cornos. Și vom discuta despre fiecare strat în parte. Bun, stratul bazal al epidermului se mai numește strat germinativ.

Va genera anumite celule, o să vedem. Este cel mai profund, dispus pe membrana bazală, se vede acest lucru, și este arcătuit din celule cubice sau cilindrice, distribuite într-un singur strat, și aceste celule se dividi în tens. Ele intervin în regenerarea epidermului. Practic, celulele nou formate vor migra către stratul următor odată ce au ajuns la maturitate. Deci acest strat bazal este distribuit într-un singur strat, dar acele celule prezintă un proces de diviziune intensificat.

Și în momentul în care se formează noi celule, când ajung la maturitate, înaintează... către suprafață. În stratul bazal sau stratul germinativ al epidermului, ce fel de celule găsim?

Găsim acele melanocite care sintetizează melanina, despre care am discutat la început că are rol de protecție. Și acestea sunt numeroase. Întâlnim cheratinocitele.

Cheratinocitele ne duc cu gândul la cheratină. Produc cheratina, acea... Proteină cu un caracter impermeabil. Și sunt tipul predominant din epiderm. Aceste cheratinocite sunt tipul predominant de celule din epiderm.

Totodată, în stratul germinativ, găsim celulele Merkel. Sunt celule care prezintă sensibilitate la atingere. Reprezintă un tip de receptor senzitiv.

Practic, astfel de receptor senzitiv. Și alte tipuri se întâlnesc și în derm. Deci avem în stratul cel mai profund al epidermului, dar întâlnim și în derm. Și mai sunt niște celule dendritice epidermice care aparțin de sistemul imunitar. Sunt niște celule care intervin în procesele de apărare, fiind parte din sistemul imunitar.

Deci, practic, în epiderm, în stratul extern al pielii, Respectiv în stratul bazal al său, întâlnim, după cum vedeți, variate tipuri de celule. Melanocite, cheratinocite, celulele Merkel și celulele dendritice epidermice. Celulele stratului bazal sunt singurele din alcătuirea epidermului care primesc nutrimente pe calea vaselor de sânge din derm. Deci, celulele stratului bazal sau germinativ din alcătuirea epidermului Ele fiind dispuse cel mai profund, sunt și cele care, la nivelul cărora ajung vasele de sânge din derm. Pentru că dermul este un strat al pielii vascularizat.

Stimuli de tip căldură, frig, presiune sau alte tipuri de stimuli sunt nevoiți să străbată epidermul în drumul acestora către receptorii senzitivi din derm. Pentru că la nivelul stratului profund al epidermului ne-au fost exemplificate aceste celule Merkel, care prezintă sensibilitate la atingere. Dar stimulii despre care am discutat anterior, ei sunt recepționați de către receptori senzitivi care se localizează în derm, deci sub epiderm.

Însă, receptorii pentru atingere, celulele Merkel, despre care am discutat și anterior, împreună cu cei pentru durere, se extind și în epiderm și sunt stimulați mai ușor comparativ cu ceilalți receptori. Receptorii pentru durere ar fi, de fapt, terminațiile nervoase, despre care am discutat că se găsesc la nivelul epidermului. Următorul strat, deci înaintăm către suprafață și discutăm despre următorul strat al epidermului. Acesta se numește strat spinos al epidermului.

Deci, practic, denumirea de spinos ar trebui să ne vorbească ceva despre aspect și chiar asta face. Este o denumire dată de aspectul spinos ar preparatelor histologice. Ce preparatele histologice sunt?

Preparate sunt de fapt niște lame la nivelul călora este extras, de exemplu, epidermul de la nivelul pielii și este analizat la microscop. Acestea sunt niște preparate histologice. Bun, stratul spinos al epidermului, această denumire de spinos, de fapt descrie aspectul spinos al preparatelor histologice cu cheratinocite, acele celule care produc cheratină.

din alcătuirea stratului spinos al epidermului. Și așa numiții spini reprezintă punctele în care celulele stratului spinos aderă între ele pe calea desmozomilor. Desmozom sau jocțiune aderențiale.

Deci sunt apropiate celulele respective prin intermediul desmozomilor. Celulele stratului spinos nu au o diviziune atât de intensă dacă ar fi să comparăm cu celulele stratului bazal. Și la nivelul stratului spinos întâlnim numeroase cheratinocite, dar puțină cheratină, puțină cantitate din acea proteină impermeabilă.

Și acesta este stratul spinos. Observăm că e alcătuit dintr-un număr mai mare de straturi de celule. Următorul strat este stratul granulos al epidermului.

Este format din celule aplatizate, care sunt dispuse pe 3-5 rânduri și la nivelul cărora se observă granule cu cheratohialin. Aceasta este o substanță preliminară în sinteza cheratinei. Dar întâlnim și cheratină.

Deci odată, stratul granulos este format din niște celule mai aplatizate. dispuse pe 3-5 rânduri și la nivelul lor se află granule cu cheratohialin, substanță preliminară în sinteza de cheratină, dar și cheratină propriu-zisă. Celulele moarte de la acest nivel vor fi înlocuite de cheratină și de cheratohialin, stratul granulos.

Acesta este. Aici se văd... Cam două, deci variază, pe imagine variază din punct de vedere al numărului de straturi de celule.

Stratul lucid al epidermului. Acesta se observă doar la nivelul pielii groase, deci la nivel de suprafața palmelor, suprafața tălpilor, dacă vă amintiți că am și menționat la început. Și la acest nivel, celulele sunt strâns unite între ele, citoplasma este clară, prezintă cheratinocite, care în majoritatea cazurilor sunt moarte și nu sunt prezenți nuclei.

În celule se află o substanță transparentă, aceasta se numește eleidină și ea rezultă din cheratohialin și în final se va transforma în cheratină. Deci, practic, este un intermediar eleidină aceasta, această substanță transparentă. Este un intermediar între cheratohialin și cheratină. Observăm stratul acesta lucid de la nivelul epidermului, despre care e foarte important să rețineți, se întâlnește doar la nivelul pielii groase, cu celule strânsunite între ele, citoplasmă clară, care prezintă cheratinocite și nu sunt prezenți.

nuclei la acest nivel. Nu sunt prezenți nuclei. După cum ați observat, celelalte celule prezintă nuclei, dar acestea din stratul lucid și stratul cornos nu prezintă nuclei.

Dovadă că și pe imagine sunt reprezentate total altfel. Foarte importante imaginele. Stratul cornos al epidermului este stratul cel mai superficial.

În alcătuirea asta intră... 25-30 de rânduri de celule pavimentoase, care sunt moarte, clare și aplatizate. Și acestea se descoamează continuu, motiv pentru care stratul cornos al epidermului prezintă totuși multe rânduri de celule, 25-30, dar sunt celule moarte, clare și aplatizate și se descoamează în mod continuu.

Citoplasma celulelor este înlocuită aproape în totalitate cu cheratina intracelulară, deci avem o cantitate atât de mare de cheratină de această proteină impermeabilă, care ocupă aproape în totalitate citoplasma celulelor din stratul cornos. Și, după cum am mai discutat, cheratina este și cea care dă caracterul impermeabil suprafeției epiteliului. Iar celulele...

din alcătuirea stratului cornos, vor reprezenta, practic, o barieră în calea infecțiilor și leziunilor de natură mecanică. Deci, odată, componenta din conținutul celulei reprezentată de către cheratină intracelulară dă un caracter impermeabil suprafeției epitelii și apoi prezența acestor celule, practic, formează o barieră în calea infecțiilor și leziunilor de natură mecanică. Rezistența stratului cornos este dată de cheratinocitele unite între ele prin desmozomi. Deci sunt prezenția cei desmozomi, joncțiunile aderențiale despre care am discutat în cursul de țesuturi și permit, practic, unirea între ele a cheratinocitelor, a celulelor care produc cheratină.

Stratul cornos, stratul cel mai superficial al epidermului, este alcătuit din celule care provin din producția de celule a stratului bazal, adică stratul cel mai profund. Odată cu înaintarea lor spre suprafața corpului, se încarcă cu cheratină și mor, astfel încât înlocuirea celulelor din epiderm se va face de jos în sus. Deci, acest strat bazal germinativ produce celule. care practic tot înaintează către suprafața epidermului.

Și pe măsură ce înaintează spre suprafața epidermului, se încarcă, se îmbogățesc cu cheratină și vor muri ulterior. Bun. Stratul cornos, stratul extern al pielii, se îngroașă ca urmare a reacției la fricțiune, la frecare, fenomen numit hipercheratoză. care duce în final la instararea calusului. Apare bătătura.

Aici e o altfel de exprimare mai științifică pentru apariția unei bătături în limbajul nostru comun, ca să zic așa, să înțelegeți, să vă fie mai clar. Stratul cornos este stratul extern al epidermului care, prin frecare excesivă, se îngroașă De ce? Se încarcă cu cheratină, fenomenul denumit hipercheratoză, ca formă de protecție.

Corpul, practic, se protejează și răspunde la procesul de frecare prin această hiperproducție de cheratine, hipercheratoză, care are ca rezultat formarea calusului sau bătătura pe care... O știm, așa să zic, în limbajul comun. Bun, acesta ar fi epidermul și straturile din alcătuirea sa.

Epidermul, ca să reluăm pe scurt, stratul extern al pielii, dinspre profund, spre suprafață, este alcătuit din strat bazal sau germinativ, strat spinos, granulos. Lucid, aici mare atenție la tipul de piele, că este subțire sau groasă. în pielea subțire stratul lucid nu este prezent, deci la acel nivel epidermul este format din patru straturi. Și ultimul strat, stratul cornos, format din acele celule moarte dintr-un număr mare de rânduri de celule pavimentoase și care se descoamează în mod continuu.

Bun, mergem mai departe și... Practic, înaintăm în structura pielii, pătrundem către profunzime, către interior. Și discutăm despre derm. Dermul este cel de-al doilea strat ca importanță al pielii, care comunică cu primul, respectiv cu epidermul, pe calea membranei bazale. Totodată, unirea dintre epiderm și derm se face prin unele elemente fibroase specializate.

Practic, acele fibre de colagen de la nivelul țesutului conjunctiv, precum și prin unele geluri de natură polizaharidică, sunt niște glicoproteine. Și în acest fel nu este permisă înaintarea în derm a moleculelor de dimensiuni mari sau a microorganismelor. Protejează, practic. Dar foarte important să nu uitați de prezența membranei bazale.

A fost menționată și în cursul de țesuturi, dar se menționează și aici. Între epiderm și derm se află această membrană bazală. Cel mai bine se vede pe această imagine.

Da, care vă spusesem eu la partea de țesuturi. Ea este formată prin contribuția ambelor țesuturi. Țesutul conjunctiv intervine cu fibre de colagen, iar celulele epiteliale sintetizează niște glicoproteine.

Și ambele au rolul de a uni cele două țesuturi, epidermul și dermul, în acest caz. Funcțiile principale ale dermului ar fi de a asigura nutriția epidermului, acele vase de sânge. care ajung la nivelul stratului bazal al epidermului și îl hrănesc, și de a conferi rezistență. Dermul trimite spre epiderm unele prelungiri. Acele prelungiri se numesc papile dermice, care formează creste ce intervine în ancorarea celor două straturi ale dermului.

Se văd aici. Aceste papile dermice, aceste, să zic așa, denivelări, trimise de către derm spre epiderm. Acestea sunt practic percepute la nivelul pielii sub forma amprentelor, de la suprafața degetelor.

Se percep aceste denivelări, aceste papile dermice. Cele două straturi ale dermului sunt. Deci, la nivel de derm, discutăm despre două straturi. Nu mai discutăm despre cinci, cum am discutat la epiderm.

Și aici ar fi stratul papilar și stratul reticular. Stratul papilar este cel care conține țesut conjunctiv lax, areolar, în alcătuirea căruia întâlnim macrofagele, cu rol de apărare, vase de sânge. Aceste vase de sânge sunt numeroase, deoarece asigură nutriția epidermului, se întâlnesc fibroblaste, receptori senzoriali și alte celule.

Deci aceasta ar fi componența stratului papilar. Stratul reticular, al doilea strat al dermului, la nivelul său se află glande sebacie, sudoripare, o să vedem despre fiecare dintre ele la partea de anexe ale pielii. Se întâlnesc vase de sânge cu diametru mare. Și fibre conjunctive cu traiectorii multiple. Deci acestea două ar fi straturile epidermului, straturile dermului.

Papilarul este cel distribuit la suprafață, superficial, și profund se află stratul reticular al dermului. Se remarcă fibre... elastice, da, la nivelul dermului.

La nivelul ambelor straturi, atât papilar cât și reticular, se remarcă receptori pentru durere, presiune, temperatură, tact. Asta am menționat și la epiderm. Acești stimuli de natură termică, dureroasă, presională, trebuie să străbată mai întâi epidermul ca să ajungă la nivel de derm.

O mare proporție din rezistența mecanică a pielii este asigurată de către derm. Acesta, dermul, asigură protecție împotriva leziunilor și reprezintă totodată un rezervor de apă și electroliți. În plus, tot la nivelul dermului, ce vom mai observa? Vom observa foliculii piloși. Acestor folicul piloși le sunt atașați mușchii erectorii ai firului de păr.

Observăm foliculul pilos, despre care vom discuta, și atașat folicului pilos se află mușchii erectorii ai firului de păr. Dacă vă amintiți, dacă se corelați, să zic așa, anumite informații, mușchii aceștia erectorii ai firului de păr sunt niște mușchi netezi. Care ei ce fac? În momentul în care ne este frig, se face așa numită piele de găină, în limbajul nostru comun. Și ce se întâmplă?

Firele de păr se ridică. Firele de păr de la nivelul pielii simțim cumva cum se ridică. Bun, acest lucru este realizat de către mușchii netezi și este un mecanism de adaptare al corpului la pierderile de căldură.

Acest lucru l-ați resimțit în momentele în care, de exemplu, vă este foarte frig, se face pielea de găină. Pentru că prin ridicarea firului de păr se menține, se creează o coloană de aer, se blochează practic o coloană de aer în apropierea corpului, astfel încât acesta să nu mai piardă din căldură. Deci asta ar fi explicația prezenței acelui mușchi neted.

mușchi erector al filului de păr la nivelul pielii și la nivelul folicului pilos. Mai avem la nivelul dermului glande sebacee, o să vedem, sunt cele care produc sebumul, fibre musculare, tot la nivelul dermului, receptorii senzitivi, despre care tot am discutat, și numeroase vase de sânge, care în dermul papilar sunt numeroase și sunt... au rolul de a asigura nutriția epidermului, pe când în stratul reticular sunt vase de sânge, dar prezintă un diametru ceva mai mare, pentru că sunt dispuse în profunzime, mai aproape de interiorul organismului.

Aceasta ar fi discuția și despre cel de-al doilea strat mare, important al pielii, despre derm. Vom continua discuția despre anexele pielii după pauză. Între timp, văd că ați mai scris în chat anumite întrebări. Dacă voi face live-uri cu subiectele de examen din anii trecuți, Ana aplica la mure și subiectele îi se par destul de dificile. Da, am în plan să fac acest lucru.

După ce voi termina seria de live-uri, deci practic după ce voi termina de predat materia din Behrens complet, după acea perioadă, cred că voi începe să rezolvi din grilele de la admitere din anii anteriori. Însă ce putem să facem până atunci ar fi, urmărind live-urile și calendarul întâlnirilor, o să vedeți că... Sunt programate anumite live-uri în care fac recapitulare din anumite cursuri pe care le-am parcurs. De exemplu, acum parcurs sistemul tegumentar, joi voi face partea de oase și articulații și apoi în perioada următoare sistemul osos, tesutul muscular și sistemul muscular. Și după aceste live-uri voi face o recapitulare din toate aceste cursuri parcurse.

Așa încât... Dacă acele grile pe care le-ai întâlnit la Târgu Mureș date în anii anteriori ți se par grele, le poți aduna din aceste cursuri și eu în cadrul live-urilor le voi explica mai clar strict pe acelea. Ca să zic să nu mai aștepți până voi termina toate live-urile din Behrens. Da, putem să integrăm grilele care ți s-au părut mai dificile din această parte de materie în live-urile de recapitulare destinate acestei părți. Vă pun în chat din nou calendarul ca să-l aveți.

Aici el se găsește pe site-ul Ginamed, îl puteți accesa și din pagina de Instagram. Ok, bună Georgiana, văd că am primit o întrebare din partea ta, unde anunți când intru live? Prima, prima dată anunț pe pagina de Instagram, ginamed.ro Te sfătuiesc să urmărești și pagina de Instagram și pe toți vă sfătuiesc să urmăriți și pagina de Instagram pentru că acolo voi mai posta din informațiile privind live-urile, dar totodată voi da și, să zic așa, informații științifice. Mai fac serii de postări și Instagram este practic primul loc în care public. Voi mai începe și o serie de anunțuri prin intermediul mail-ului, dar deocamdată urmăriți partea de Instagram ca să aflați când voi intra live.

Sau, Georgiana, te poți uita pe calendarul pe care l-am pus în chat. Și acolo voi face modificările. Dacă știu mai exact ce trebuie să înveți pentru admitere în Craiova? Da. Pe site-ul Universității de Medicină și Farmacie din Craiova este publicată bibliografia de examen.

Caut link-ul imediat în pauză și îl pun. Dar să știi că îl găsești și într-un highlight salvat, într-o serie de story-uri salvate pe pagina de Instagram, ginamed.ro. Dar o să-ți pun și link-ul site-ului imediat. Da, mă uit eu în pauză și îl pun aici în chat.

Bun, mă bucur că ați mai avut întrebări, curiozități și că le-ați scris aici în chat. Ori de câte ori aveți întrebări privind cursul sau detalii organizatorice, vă invit să le scrieți în chat. Luăm o scurtă pauză și revenim imediat după pauză și continuăm cursul de astăzi, respectiv partea de anexe ale pielii.

Să vă mulțumim pentru vizionare! Bun, am revenit și vom continua cursul de astăzi de sistemul tegumentar. Vom continua cu partea de anexe ale pielii. Însă până atunci facem o scurtă recapitulare a unor informații pe care le-am discutat în prima parte a întâlnirii. Sistemul tegumentar se compune din piele, ca fiind cel mai important organ al sistemului tegumentar, și structurile anexe, despre care vom discuta imediat.

Pielea prezintă funcții de protecție, funcții de reglare a temperaturii, funcție metabolică, de absorpție și de comunicare. Din punct de vedere al structurii, împărțim pielea în epiderm și derm. Dermul este stratul extern, subțire, acesta, practic, aceste straturi de aici, și în continuare epidermului, imediat sub acesta, se află dermul. Cel de-al doilea strat al pielii.

Ceea ce se află sub derm este un țesut subcutanat sau denumit hipoderm sau fascie superficială și este încadrat ca fiind un țesut subiacent, deci nu parte din strat al pielii. Am mare grijă la acest detaliu. Epidermul este alcătuit din 5 straturi de celule, uneori din 4, deci 4-5, mare grijă la acest lucru.

Strat bazal din profunzime spre suprafață, discutăm despre strat bazal, spinos, granulos, lucid, cornos. Stratul lucid este cel care variază, este prezent în anumite locuri, de exemplu acolo unde pielea este mai groasă, la nivelul suprafeței palmelor, tălpilor, este prezent stratul lucid, însă acolo unde pielea este mai subțire, stratul lucid lipsește, este absent. Și mai departe, dermul, următorul strat al pielii.

El este compus din două straturi, un strat papilar și un strat reticular. Stratul papilar este dispus la suprafață, stratul reticular ceva mai în profunzime. Bun, și discutăm despre anexele pielii. Ce sunt aceste structuri anexe ale pielii? Sunt niște structuri specializate, ce provin din piele.

în mod special provin de la nivelul epidermului și care îndeplinesc variate funcții în organism. Astfel, printre anexele pielii s-ar număra firul de păr, unghiile, glandele. Despre firul de păr vom discuta mai întâi.

Acesta este distribuit pe întreaga suprafața corpului, cu excepția pleoapelor, palmelor, pleoape, palme, tălpi. și buze. Deci, părul este distribuit pe întreaga suprafața corpului, cu excepția ploapelor, palmelor, tălpilor și buzelor. Din punct de vedere al funcției, prezintă o funcție senzitivă și o funcție de protecție. Funcția pe o senzitivă, vă spuneam, că la nivelul firului de păr se află niște terminații nervoase și acestea au rolul de a recepționa de a conduce informația și, practic, îi atribuie firului de păr funcție senzitivă.

Alcătuire. Firul de păr se compune dintr-un ax ce ajunge la exteriorul pielii. Acesta este axul firului de păr.

Și o rădăcină în interiorul unui folicul pilos. Aici se află rădăcina firului de păr. Și această rădăcină se află în interiorul unui folicul pilos.

O să vedem ce este folicul pilos. Foliculul pilos se compune dintr-un grup de celule epidermice, deci celule din epiderm. Aceste celule epidermice se extind în derm și formează astfel o mică structură tubulară, respectiv compusă din teaca radiculară internă și externă.

Deci foliculul pilos este format dintr-un grup de celule din epiderm, care se extind în derm și pe imagine vedeți acest lucru foarte bine, tocmai de aceea am și desenat, am colorat imaginile ca să le vizualizați foarte bine. Parte din epiderm se observă cum se extinde, se prelungește în interiorul dermului și formează această structură tubulară denumită folicul pilos, da? Și structura tubulară se compune dintr-o teacă radiculară externă, aceasta aici, și o teacă radiculară internă.

La baza acestui folicul pilos se află bulbul. Bulbul este, practic, zona mai dilatată din alcătuirea folicului pilos. La nivelul bulbului pătrund țesut conjunctiv, vase de sânge și nervi, da?

Vasele de sânge. Se observă pe imagine pătrunderea vaselor de sânge, țesutul conjunctiv și nervii. Prezența vaselor de sânge acolo este evident, cu rolul de a hrăni celulele din stratul bazal. Și acestea toate vor forma o papilă dermică.

Se observă pe imagine. Papilă dermică, o papilă de țesut conjunctiv. Fiecărui fir de păr îi sunt asociate o glandă sebacee, se observă pe imagine, da, glanda sebacee. Acum încă un lucru care este marcat doar pe imagine.

Această glandă sebacee observăm că ne este marcat adenomerul glandei sebacee și ductul glandei sebacee. Adenomerul glandei sebacee este, de fapt, structura la nivelul căreia, unitatea la nivelul căreia se produce. produsul de secreție al glandei sebacee și ductul glandei sebacee este practic canalul, ductul prin intermediul căreia se va elibera produsul de secreție al glandei sebacee.

Unui fir de păr îi sunt asociate și un mușchi erector al firului de păr, se observă și pe imagine și am discutat despre el înainte de pauză, acel mușchi neted care se contractă în... perioadele de frig, tocmai cu rolul de a interveni în menținerea temperaturii și a evita pierderile de căldură ale corpului. Și fiecărui fir de păr sunt asociate și terminații nervoase.

De exemplu, fiecare fir de păr prezintă niște terminații nervoase înfășurate la acest nivel. Stați să văd dacă găsesc eu o imagine mai clară. Ca să vă explic, vă pot arăta chiar din curs, aici. Cursul 12, simțul tactile și simțurile înrudite. Observăm foliculul pilos, firul de păr și cum...

în jurul folicului pilos, sunt distribuite terminații nervoase. Acestea sunt. Prin proliferarea celulelor din stratul bazal sau stratul germinativ al epidermului rezultă firul de păr.

Așa cum am discutat și la epiderm, faptul că stratul cel mai profund al epidermului este stratul bazal, stratul germinativ, care conține celulele care se divid intens și acestea vor înainta către suprafață. Pe măsură ce se maturizează, înaintează din strat în strat către suprafață, astfel încât ajung... La nivelul stratului cornos se umplu de chiratină și mor. Tot prin același mecanism de proliferare a celulor din stratul bazar al epidermului se va forma și firul de păr.

Aceste celule se întâlnesc în bulbu firului de păr. Procesul se desfășoară astfel. Pe măsură ce se formează noi celule, acestea le vor împinge pe cele precedente de-a lungul folicului și, practic, vor facilita în acest fel creșterea firului de păr. Celulele, din urmă, se vor cheratiniza și vor muri, contribuind astfel la formarea axului firului de păr.

În mod regulat, axul firului de păr se rupe și este înlocuit continuu ca urmarea proceselor de la nivelul folicului pilos, care au fost descrise anterior. Deci se observă și aici prezența stratului germinativ, adică din colorație vă dați seama de faptul că în alcătuirea folicului lipelos intră celule ale stratului germinativ, stratul bazal al epidermului și care vor tot înainta către suprafață pe măsură ce sunt produse. Alopecia este o afecțiune care rezultă ca urmare a creșterii deficitare sau chiar absența firului de păr.

Sunt persoane care pot să prezinte această alopecie, o creștere deficitară a firului de păr sau chiar absența completă a firului de păr. Factorii care duc la instalarea alopeciei țin de... Pot fi factorii genetici, pot fi... leziune ale scalpului, care în timp să nu mai permită creșterea firului de păr și atunci se instalează alopecia, variate boli, sunt diferite boli care poate să ducă la o creștere deficitară a firului de păr sau poate chiar la căderea completa acestuia, carențiale alimentare se pot transpune în alopecie, anumiți hormoni sau tratamente medicamentoase, care pot să aibă ca reacție adverse alopecia, căderea. părului.

Iritațiile pot să stimuleze sau să reducă creșterea firului de păr. Atunci când iritațiile sunt însoțite de creșterea fluxului sang-vin, este stimulată și creșterea firului de păr. Deoarece la nivelul respectiv, zonei respective, fiind puternic vascularizată, fiind intensificat fluxul sang-vin, practic se aduc nutrienții și materiale necesare care să susțină procesul de creștere al firului de păr. De asta ne spune aici că în situațiile în care iritațiile sunt însoțite de creșterea fluxului sanguin, atunci creșterea firului de păr este stimulată. Încă de la naștere are loc formarea părului când rezultă acele fire de păr moi, foarte subțiri, pe pielea fătului și care poartă numere de lanugo.

Cea mai mare parte dintre ele vor despărea în perioada prenatală și sunt înlocuite după naștere cu fire mai rezistente și fire care sunt pigmentare, sunt colorate. La pubertate, în zona axilară și pubiană, vor apărea fire de păr mai groase care vor purta numele de pilozitate terminală. Acesta a fost discuția despre firul de păr. Am văzut... distribuția sa, funcția, alcătuirea și procesul de formare al firului de păr.

O altă anexă a pielii este unghia. Din punct de vedere al alcătuirii, aceasta se formează prin multiplicarea celulelor aflate într-un pliu al epidermului înfundat în derm. După cum observăm acest pliu al epidermului înfundat în derm. Celulele din alcătuirea sa produc cheratină care se distribuie ca o placă pe un pat al unghii în care se află vase de sânge.

Patul unghii se află imediat sub acest corp al unghii. Patul unghii este practic structura de la nivelul pielii. Unghia se află peste patul unghii.

Să înțelegeți acest lucru. Corpul unghii și patul unghii este imediat sub. Capătul proximal al unghii este parțial acoperit de cuticulă.

O vedem și pe imagine cuticula. Și vedem și aici în secțiune transversală. În secțiune sagitală, prezența cuticulei și faptul că aceasta se distribuie parțial, nu pe toată unghea. În apropierea cuticulei se află o zonă semicirculară de culoare albicioasă lunula.

Vă puteți uita chiar și la degetele voastre, să faceți anatomie la nivelul lor, să vă clarificați alcătuirea unghei. Celulele de subcuticulă de la baza unghii, da, deci celulele de subcuticulă de la baza unghii, se observă că sunt la baza unghii, produc proteine care intră în alcătuirea unghii. Înainte de moartea lor, acumulează cheratină care de fapt va constitui unghia.

Imediat sub marginea liberă a unghii, practic, dacă ar fi să indicăm anatomic, reprezintă capătul distal. al patului unghi al, se află iponicum. Este un pliu de piele care are roluri de a împiedica accesul substranțelor externe sub unghi. Îl puteți vedea chiar și cu ochiul liber. Un pliu al pielii imediat sub marginea liberă a unghii sau sub, să spunem, capătul distal al unghii.

Acest iponicum este remarcat doar pe imagine. L-am scris în cursul de pe platformă ca să-l aveți aici ca text și să îl remarcați. Pentru că s-a mai dat în grile.

Distribuția unghiilor le întâlnim doar la nivelul degetelor de la mâini și picioare. Din punct de vedere al funcției... are funcție de protecție și conferă rezistență structurală vârfului vârfurilor degetelor, fiind distribuite la acel nivel. Glandele, alte anexe ale pielii.

La nivelul pielii întâlnim glande sudoripare, care pot fi ecrine și apocrine, și glande sebacee. Discutăm mai întâi despre glandele sudoripare. Acestea sunt cele mai numeroase și ele se împart în glande sudoripare ecrine și glande sudoripare apocrine.

Glandele sudoripare ecrine se caracterizează printr-o distribuție pe toată suprafața corpului, product transpirație sau un sinonim sudoare de o consistență apoasă, transparentă și care este eliminată prin ducte și în acest fel intervin în reglarea echilibrului termic, da, ceea ce vă spusesem și la început. Că în momentul în care este foarte cald afară, ca formă de reglare a temperaturii corpului, acesta începe să transpire. Glandele sudoripare de tip ecrin eliberează transpirația și prin eliberarea lichidului, prin eliberarea transpirației, corpul își diminuează, mai scade din temperatura corpului, astfel încât glandele sudoripare intervin în acest echilibru termic. Glandele sudoripare ecrine, nu am discutat despre acest tip de glande ecrine, dar este un alt fel de a spune pentru glandele merocrine. Poate acest ecrine, faptul că începe cu E, să vă ducă cu gândul că sunt everywhere, în sensul de distribuție pe toată suprafața corpului.

Glandele sudoripare apocrine. Ele se caracterizează prin eliminarea secreției înducte, la care se adaugă și porțiuni din celulele secretoare în formă a unor vezicule. Știți că am discutat la celule, la țesuturi, când am făcut live-ul din țesuturi, despre acele celule apocrine și eliberarea lor, eliberarea secreției glandelor apocrine, practic.

elibera și anumite porțiuni din celulele secretoare, dar acele porțiuni erau în forma unor vezicule. Sunt glande de dimensiuni mai mari, aceste glande sudoripare apocrine, și au o predominanță în zonele axilare și inghinale. Produsul lor de secreție este o substanță albă, translucidă, odorantă, deci diferă puțin de...

glandele sudoripare ecrine de produsul de secreție. Acesta constituie, de fapt, mediul de cultură propice pentru variate bacterii care vor produce substanțe cu miros caracteristic. Glandele sudoripare apocrine sunt activate prin stimuli emoționali și sexuali. Deci diferă de glandele sudoripare ecrine.

Și aveam o imagine să vă arăt aici, într-o secțiune la nivelul pielii. Observăm pe imagine glandele ecrine, cele care eliberează transpirația, sudoarea, și glandele apocrine. Și în majoritatea cazurilor, aceste glande apocrine, ductul lor de eliberare, ductul de secreție, se află asociat unui fir de păr. În imaginele din carte nu este asociat, dar vă arăt asem să înțelegeți ca diferență. Aici, pe imagine, observăm doar glanda sudoripară și ductul acesteia secretor la exterior, practic, se deschide la nivelul unui port sudoripar.

Bun. Tot din categoria de glande apocrine, dar cutanate, nu sudoripare, fac parte glandele ceruminoase și glandele mamare. Glandele ceruminoase se află în canalul auditiv, deci la nivelul urechii, la nivelul urechii externe, și produc cerumenul sau ceara.

Acesta, din urmă, are o consistență vâscoasă și captează substanțele străine și microorganismele înainte ca acestea să înainteze către urechea internă. Deci ceara aceea pe care pe noi ne incomodează de la nivelul canalului auditiv are rol protector. Atrage, captează substanțele străine și microorganismele înainte ca acestea să pătrundă în profunzime la nivelul urechii interne.

Și cel de-al doilea tip de glande apocrine cutanate, nu sudoripare, sunt glandele mamare. Sunt un tip de glande apocrine specializate și care sunt modificate în sensul secreției de lapte. Glandele sebacee, un alt tip de anexă a pielii din categoria de glande, sunt... glandele sebacee care secretă sebum. Sebumul prezintă proprietății antibacteriene.

În general, acest sebum este secretat în interiorul folicului pilos. Se observă faptul că ductul glandei sebacee ar cuprinde și parte din foliculul pilos. Și de aceea se menționează faptul că Produsul de secreție al glandelor sebacee este eliberat în general în interiorul folicului lipilos.

În alcătuirea sebumului intră în principal lipide și substanțe uleioase, care au rolul de a face părul mai suplu, pielea mai moale, flexibilă și permite totodată, previne totodată pierderile de apă în exces, datorită consistenței lipidice a produsului de secreție. Din punct de vedere al alcătuirii, glandele sebacee sunt glande alveolare, simple, ramificate. Acest lucru s-a văzut și pe imagine și l-am discutat și în cursul de țesuturi. Ele pot fi încadrate și ca grande holocrine. De ce?

Pentru că secreția lor rezultă prin dezintegrarea celulelor. În momentul în care se eliberează produsul de secreție, dezintegrează și celulele respective. Și o afecțiune a glandelor sebacee este acneia, dată ca exemplu.

Cam asta ar fi discuția privind cursul de astăzi și anume sistemul tegumentar. Am pregătit în încheiere niște grile recapitulative. pe care le vom discuta împreună.

Bun. Sistemul tegumentar este responsabil cu absorpția vitaminelor liposolubile ACE. Bun.

Absorpția vitaminelor liposolubile este corect. Ceea ce este în paranteză nu este corect, în sensul că vitamina C este o vitamină hidrosolubilă, nu este liposolubilă. Deci, mare atenție când citiți să fie toată afirmația corectă, respectiv și ceea ce scrie în paranteză. Dacă scria aici A-K-E, era altceva, dar nu este corect. Protecția împotriva infecțiilor cu ajutorul melaninei.

Melanina era secretată de către melanocite, se întâlnesc la nivelul stratului bazal al epidermului, deci epidermul este parte din piele. Pielea este un organ al sistemului tegumentar, deci putem să atribuim sistemului tegumentar acest rol de protecție. Excreția în cantitate mică a amoniacului și a ureii.

Această parte nu este menționată clar în cursul de sistem tegumentar, dar se face în această grillă o integrare cu alte cursuri. din bibliografia voastră de examen. Și anume, este specificat acest lucru la nivelul sistemului urinar, în cursul din sistemul urinar, când se discută despre alte organe excretorii. Pielea, prin faptul că elimină transpirația, elimină sudoarea, transpirația are în compoziția ei o cantitate mare de apă, dar printre apă mai există și alți compuși.

Cum ar fi? Săruri în cantitate mică, unele cantități de amonia, curee, aciduric. Deci pielea este și un organ excretor minor, nu atât de mare, să zic, comparativ cu rinichii, care sunt efectiv specializați pentru acest lucru. Așa încât pielea poate excreta și cantități de amonia, curee, aciduric, în cantitate mică.

Protecția împotriva substanțelor hidrosolubile cu ajutorul cheratinei. Da, ar fi o protecție, da, protecția împotriva substanțelor hidrosolubile cu ajutorul cheratinei. Era, practic, asigură o barieră cutanată liposolubilă.

Da? Bun. Procesul, sistemul documentar este responsabil.

Aici infecțiile, protecția împotriva infecțiilor cu ajutorul melaninei. Nu, melanina protejează împotriva radiațiilor ultraviolete, dar nu protejează împotriva infecțiilor. Nu este parte din sistemul imunitar. Epidermul prezintă acele celule dendritice care sunt parte din sistemul imunitar și ajută împotriva infecțiilor, dar nu melanina.

Am citit eu repede. La nivelul antrebrațului. Dinspre superficial spre profunzime, straturile epidermului sunt. Bun, deci la nivel de antebraț.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că la nivelul antebrațului avem distribuită piele mai subțire, comparativ cu zona palmelor, tălpilor. Deci avem patru straturi în alcătuirea epidermului. Și dinspre superficial spre profunzime, adică de la suprafața pielii, Mergem spre profund, spre interiorul corpului. Și atunci trebuie să vedem care sunt straturile.

La suprafață discutăm despre stratul cornos, e stratul extern. În continuare a acestuia se află stratul lucid, dar fiind absent la nivelul antebrațului, unde este o piele subțire, în continuare a stratului cornos se va afla stratul granulos. Și în continuare a stratului granulos spre profunzime este stratul spinos și apoi stratul bazal sau germinativ.

Deci asta ar trebui să fie răspunsul corect. Deci așa gândiți în acest gen de grillă. Bun, referitor la epiderm, este adevărat că cheratinocitele sunt unite prin joncțiuni strânse.

Dacă vă amintiți, cheratinocitele sunt unite prin joncțiuni aderențiale, care sunt desmozomii, dar nu sunt joncțiuni strânse. Celulele bazale primesc substanțe nutritive din derm. Corect, celulele bazale sunt celulele ale stratului bazal al epidermului și care sunt cele care primesc substanțele nutritive prin intermediul vaselor de sânge din derm. Epidermul este lipsit de vase de sânge și terminații nervoase.

Într-adevăr, epidermul este lipsit de vase de sânge, dar nu și de terminații nervoase. Celulele Merkel aparțin sistemului imunitar. Celulele Merkel nu aparțin sistemului imunitar, ele reprezintă, de fapt, receptorii care percep atingerea.

De sistemul imunitar aparțin celulele dendritice epidermice. Deci doar atât. Despre fascia superficială sunt corecte afirmațiile.

Este un țesut subcutanat, corect, se află sub straturile pielii. Mai este denumit hipoderm, corect. Deci fascia superficială sau hipoderm este unul și același lucru.

Reprezintă un strat al pielii. Nu este încadrat ca fiind strat al pielii, dar mare grijă. Pielea prezintă doar două straturi, epiderm și derm.

Este un țesut areolar, corect, este un țesut conjunctiv de tripareolar. Este bogat în sebum? Nu, nu este bogat hipodermul în sebum.

Și ultima grillă, prevind glandele sebacee, sunt corecte afirmațiile. Acestea pot fi încadrate ca și glande holocrine, corect, pentru că în cursul secreției lor parte din celulă se dezintegrează. Sunt glande alveolare simple, ramificate, corect, am văzut lucrul acesta și pe imagine.

O afecțiune a acestora este albinismul, nu, o afecțiune a melanocitelor, celor care produc melanină. Ar putea să ducă la albinism în momentul în care nu se produce suficientă melanină. Sunt un tip de glande apocrine specializate.

Nu, am zis deja că sunt glande holocrine. Glande apocrine specializate erau glandele ceruminoase și glanda mamară. Secretă o substanță cu proprietăți antibacteriene. Corect, se referă la sebum. Bun.

Acestea ar fi grilele pe care am ales să le discutăm astăzi, așa ca o încheiere și o scurtă recapitulare a sistemului tegumentar. Săptămâna aceasta, joi, vom continua cursurile cu, să zic așa, un capitol nou. Respectiv vom trece la partea de oase și articulații. Deci, joi de la ora 5 vom discuta despre acest curs și ulterior sistemul osos și partea de mușchi. Și la final vom face recapitulare.

Asta așa ca să revizualizați pe scurt programul ce urmează din live-uri. Bun, rămâneți aproape de canalul de YouTube Ginamed. Distribuiți-l mai departe către cei care au nevoie. Mă ajută și pe mine să ajung la cât mai multă lume și să pot să ajut cât mai multă lume.

Dacă v-a fost de ajutor ceea ce am povestit, puteți să și apreciați acest video și toate celelalte pe care le găsiți pe canal și le urmăriți. Și data următoare poate invitați și alți prieteni, astfel încât să fim mai mulți și să discutăm aici toate neclaritățile voastre. Astfel încât după parcurgerea live-ului să nu mai existe întrebări, să fie lucrurile cât mai clare.

Totodată urmăriți și pagina de Instagram, după cum am zis și înainte de pauză. Acolo este locul în care anunț prima dată live-urile, anunț schimbările sau, nu știu, noutățile care apar. Și totodată pe pagina de Instagram veți vedea și postări informaționale cu scopul de a vă ajuta și în momentele voastre de relaxare, să zic așa, da?

Când stați pe Instagram și vă uitați la poze, să dați totuși peste o informație care vă ajută să vă împliniți visul mai departe. Cam asta a fost ce am avut. să vă spun astăzi despre sistemul tegumentar. Ținem legătura și până atunci, până data următoare, care va fi joi, de la ora 5, ne găsim pe social media cu ușurință.

Seară frumoasă și să ne vedem cu bine joi. Pa, pa!

Transcript for:Funcțiile și Structura Sistemului Tegumentar

Transcript for:
Funcțiile și Structura Sistemului Tegumentar