Bună ziua dragii mei! Astăzi am să vă descriu metabolizarea lipidelor. Voi începe cu etapa digestivă.
Digestia lipidelor se desfășoară numai după ce au fost emulsionate de către sărurile biliare. Sărurile biliare... reduc tensiunea superficială dintre moleculele particulelor mari de lipide, asigurând fracționarea lor în particule mici, adică le emulsionează.
Prin emulsionare, suprafața de contact a grăsimilor alimentare cu lipaza pancreatică devine mult mai mare, ceea ce accelerează procesul de descompunere enzimatică. De asemenea, sărurile biliare au și rolul de a activa lipazele. Sub acțiunea lipazelor, lipidele se descompun în aciz graș, glicerol și monogliceride și vor parcurge următorul traseu din lumenul intestinal în enterocitele vilozităților intestinale ale mucoasei.
intestinale, de aici în interstițiu dintre capilarele sangvine și capilarele linfatice și în funcție de mărimea și solubilitatea lor, unele ajung în circulația sangvină, iar altele în circulația linfatică. La nivelul lumenului intestinal, fosfolipidele, colesterolul, monogliceridele, acizii grași și glicerolul și vitaminele liposolubile se combină cu cu sărurile biliare, formând complexe numite micelii. La contactul cu polul luminal al enterocitelor, sărurile biliare descarcă lipidele în celule, iar ele rămân în lumenul intestinal, coboară în ileon și sunt reabsorbite activ, îngând în capilarele venei porte și prin vena portă din nou la ficat, intrând în compoziția bilei.
Deci, sărurile biliare parcurg circuitul hepato-entero-hepatic. La nivelul celulelor mucoase intestinale, particulele mici, hidrosolubile, glicerolul, monogliceridele, acizi grași cu lanțul scurt, sub 10-12 atomi de carbon, pasiv în capilarele venei porte. Prin capilarele venei porte ajung la ficat. Ficatul metabolizează grăsimile și descarcă și redescarcă în vena cavă inferioară.
Acisigraș cu lanțul lung, peste 10-12 atomi de carbon. Împreună cu glicerolul, resintetizează la nivelul enterocitului trigliceridele. O mică parte din trigliceride sunt răbdăcite. absorbite și prin pinocitoză. Atât trigliceritele absorbite ca atare, cât și cele resintetizate, se combină la nivelul aparatului Golgi cu fosfolipidele, colesterolul și proteinele formate de triglicerite.
formând particule mici, picături mici de grăsim, numit chilomicroni. Aceștia vor trece din enterocit în interstițiu și apoi ajung în chiliferul central, de la nivelul vilozităților intestinale. Chiliferile confluiază în vase linfatice, ce se vor deschide în cisterna chilii.
Din cisterna chilii, limfa cu lipidele au traseu prin ductul toracic, ajungând și descărcând. descărcându-se în subclaviculara stângă și de aici, deci în vena cavă superioară. Deci particulele mici ajung în vena cavă inferioară, cele mari sunt transportate prin limfă și ajung în vena cavă superioară. După ce sângele a parcurs circuitul pulmonar, vor intra în circulația sistemică și prin aortă vor ajunge la țesuturi.
Să vedem ce se întâmplă la nivelul celulelor, la nivel tisular. cu lipidele. Ajunși în circulația sistemică, chilomicronii sunt scindați de către lipoprotein lipaze în compuși din care au fost formați. În mediul intern, trigliceridele, fosfolipidele, colesterolul, se află în general legate de proteine formând complexe numite lipoproteine.
Deci grăsimile nu pot circula liber ci împreună cu proteine. Și formează lipoproteinele care sunt împărțite în trei clase în funcție de complexele formate și densitatea lor. Pe lângă lipoproteine în plasmă se mai află și acis graș liber.
Grăsimile neutre din plasma sangvină. se află într-un echilibru dinamic cu cele tisulare, în special cu cele din țesutul adipos, adică grăsimile din țesuturi nu sunt depozite inerte, ci se degradează și resintetizează în funcție de nevoile organismului. Trigliceridelor la nivelul tesutului adipos se realizează sub acțiunea lipazelor activate de către adrenalină, glucagon și alți hormoni cum sunt somatotropul, cortizolul și tiroxina. Și în urma lipolizei, trigliceridele se desfac în glicerol și aciz graș. Să vedem cum este metabolizat glicerolul.
În majoritatea celulelor, enzimele convertesc glicerolul în dihidroxiaceton fosfat, un compus intermediar al căii glicolitice. Acest compus poate urma două căi. Fie să se metabolizeze în continuare la acid piruvic și apoi la acetilcoenzima, care oxidată va... fi catalizată până la produs final cu eliberare de energie, sau poate parcurge retrograd calea glicolitică și să sintetizeze glucoză, să se sintetizeze glucoză, proces numit gluconeogeneză. Ce se întâmplă cu acizii grași?
Acizii grași sunt metabolizați în mișcări. mitocondrii printr-un proces de beta-oxidare. Acest proces implică oxidări și deshidratări și au ca produs final acetilcoenzima A.
Aceasta intră în ciclu creps, fiind catabolizată până la produs final cu sinteză de ATP. Prin metabolizarea unei molecule de acid gras format din 16 atomi de carbon, se vor... vor forma 8 molecule de acetilcoenzima A, care prin catabolizare totală vor produce energie pentru a forma 129 de molecule de ATP.
De asemenea, acetilcoenzima A se poate combina cu alte molecule de acetilcoenzima A și să formeze corpii cetonici. În cazul în care catabolizarea lipidelor este accelerată, moleculele de acetilcoenzima A nu reușesc să se catabolizeze total în ritmul în care se formează și de aceea sunt convertite și dau naștere corpilor cetonici, care sunt toxici pentru organism. Ficatul asigură și el degradarea acizilor grași în procent de 50% în totalitate.
Ficatul mai poate metaboliza acizii grași pe calea... sinteze de corpi cetonici. Corpii cetonici nu pot fi metabolizați de către ficat și de aceea sunt descărcați în circulația sistemică de unde sunt extrași de celule și utilizați fie ca material energetic, fie pentru sinteza de acizi grași. Și iată cum am ajuns în urma catabolizării la sinteza de acizi grași.
Sinteza de acizi grași și de trigliceride și fosfolipide se desfășoară și la nivelul ficatului, unde se metabolizează moleculele de glucoză când sunt în exces, prin formare mare de lipide și unde are loc și de examinarea oxidativă a aminoacizilor, în urma cărei acetoacidul poate genera sinteză de lipide. Sinteza acizilor grași se poate realiza în mai multe țesuturi, mai importante fiind, așa cum am arătat, țesutul adipos și ficatul. Sinteza se efectuează la nivelul mitocondrilor parcurgând retrograd ciclu Krebs Deci parcurgând invers etapele catabolizării. Sinteza de lipide se desfășoară în situațiile în care nivelurile celulare de ATP și glucoză sunt în exces. Excesul de ATP determină acumularea de acetilcoenzima A care nu mai este catabolizată în momentul în care toate moleculele de ATP sunt formate.
și, de asemenea, și sinteza de formarea de dihidroxiaceton fosfat, doi compuși intermediari ai metabolismului glucozei, care, în concentrații normale acești compuși, în concentrații normale, normale intră în ciclu Krebs și sunt degradați total la dioxid de carbon apă și cu formare de energie. Însă când sunt în exces atât moleculele de adenozin trifosfat cât și cele de hidroxid oxiaceton fosfat, nu sunt utilizați, deci sunt în exces, duc la sinteza de trigliceride. Acetylcoenzima A, fiind punctul de intersecție între metabolizarea glucidelor, proteinelor și lipidelor, deci punct intermediar în procesul de lipogeneză, stimulat în primul rând de insulină.
Eu închei aici. Sper că informațiile să vă ajute să puteți învăța acest proces complex al metabolizării lipidelor și vă doresc succes la examenul care vă așteaptă. La revedere!