Moara cu noroc de Ioan Slavici Ioan Slavici prozator Ardelean precursor al lui Liviu Rebreanu este un autor moralist un fin psiholog un creator de tipologi după cum el însuși mărturisește ca adept înflăcărat al lui Confucius aplică în opera sa principalele virtuți morale exprimate de acesta sinceritatea demnitatea Buna credință franchețea cinstea iubirea de adevăr chibzuință afirmând că filozoful chinez este cel mai cuminte dintre toți oamenii care le au dat altora sfaturi întreaga creație a lui Slavici este o pledoarie pentru echilibrul moral pentru chibzuință și înțelepciune pentru fericire prin iubire de oameni și mai ales pentru păstrarea măsurii în toate iar orice abatere de la aceste principii Este grav sancționată de autor nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici a apărut în volumul de debut novele din popor din 1881 și s a bucurat de o largă apreciere critică Mihai Eminescu aprecia faptul că personajele acestor nuvele nu numai că seamănă în exterior cu Țăranul român în port și vorbă ci cu fondul sufletesc al poporului gândesc și simt ca el Ioan Slavici construiește o operă literară bazată pe cunoașterea sufletului omenesc cu un puternic caracter moralizator concepția lui literară fiind un argument pentru cumpătare și păstrarea măsuri în toate compoziția și structura nuvelei nuvela este realistă de factură clasică având o structură viguroasă unde fiecare episod aduce elemente esențiale și absolut necesare pentru firul epic ca relații temporale întâmplările din Cele 17 capitole se înlănțuie în ordinea cronologică a desfășurării acțiunii și sunt integrate de cuvintele rostite de bătrână la începutul și la finalul operei omul să fie fie mulțumit cu sărăcia sa căci dacă e vorba Nu bogăția ci liniștea colivei tale te face fericit și se vede că au lăsat ferestrele deschise simțeam eu că nu are să iasă bine dar așa le a fost dată conflictul social și psihologic se desfășoară între cele două norme etice reliefând Un destin tragic previzibil aflat în chiar profunzimile sufletului omenesc naratorul omniscient apelând la cele mai variate mijloace isce de analiză psihologică dialogul introspecția conștiinței și a sufletului autoanaliza și auto introspecția monologul interior care scot în evidență zbuciumul din ce în ce mai chinuitor al protagonistului semnificația titlului despre moara părăsită și scoasă din uz în simbolistica mitologică se interpretează faptul că acel loc devine prielnic pentru atragerea duhurilor necurate moara a încetat a mai măcina și s a prefăcut în cârciumă și loc de a Adăpost pentru tot drumețul obosit și mai ales pentru acela pe care noaptea îl apucă pe drum Arendașul zidise alături de moara părăsită o cârciumă pe care Ghiță O închiriază pentru trei ani cu scopul de a se pune pe picioare și să nu mai cârpească cișmele oamenilor sugestia locului diaboliza de moară părăsită se manifestă prin destinul tragic al protagonistului a cărui dorință onestă degenerează în lăcomie pentru bani își pierde măsura apoi și sensul existențial minte fură ucide și moare cârciuma însăși mistuind se într un incendiu doi n ruști dicționar de teme și simboluri din literatura română titlul ar putea semnifica Așadar ideea că locul este blestemat și bântuit de duhuri rele moara fiind cu noroc numai în sensul Malefic al câștigului de mulți bani pe căi necinstite construcția și momentele subiectului acțiunea nuvelei se definește printr o construcție riguroasă un singur plan narativ care se referă la dezumanizarea lui Ghiță din cauza lăcomiei pentru bani o intrigă bine evidențiată bazată pe valori morale și setea nestăpânită de îmbogățire în cadrul căreia se manifestă un conflict interior psihologic și unul exterior social perspectiva narativă perspectiva narativă este reprezentată de naratorul omniscient și de narațiunea la persoana a treia evidențiând fapte verosimile la care participă personaje puține dar construite solid cu puternice trăsături de caracter motivate de firea și structura morală a fiecăruia dintre ele modalitatea narativă se remarcă Deci prin absența mărcilor formale ale naratorului de unde reiese distanțarea acestuia de evenimente perspectiva temporală perspectiva temporală se definește printr un timp real acțiunea Începând în preajma zilei de Sfântul Gheorghe 23 aprilie într un an de la sfârșitul secolului al x spațiul acțiunii este real o zonă geografică din Ardeal la Hanul Moara cu noroc aflat la o răscruce de drumuri Pe unde treceau turme de porci spre și dinspre Ineu loc important pentru afaceri și comerț tema tema o constituie consecințele nefaste ale lăcomiei pentru bani atunci când aceasta pune stăpânire pe om hotărându-se de cumpătare și de păstrare a măsurii în toate lucrurile sunt esențiale expozițiunea incipitul nuvelei îl constituie sfatul ce se va dovedi providențial rostit de bătrâna soacră a lui Ghiță atunci când află de intenția ginerelui de a lua în arendă Hanul Moara cu noroc omul să fie mulțumit cu sărăcia sa căci dacă e vorba Nu bogăția ci liniștea colibei tale te face fericit acesta poate fi considerat și un prolog al nuvelei cizmar de meserie Ghiță se săturase să cârpească cișmele oamenilor mai ales că aceștia obișnuiau să umble toată săptămâna n pingi ori desculți iar dacă duminica e noroi își duc cișmele în mână până la biserică de Sfântul Gheorghe Ghiță se mută la Moara cu noroc împreună cu soția soacra și cei doi copii devine repede cunoscut de drumeții mai umblați iar afacerile mergeau Bine Ana era tânără și frumoasă fragedă și subțirică sprintenă și mlădioasă îl iubea pe bărbatul ei înalt și spătos se înțelegeau bine și erau fericiți porcarii cu apucături primitive fioroși la înfățișare bandiții stăpânii de turme sau hoții și ucigașii plătiți alcătuiesc lumea ce se perindă pe la Moara cu noroc intriga intriga începe odată cu apariția la han a lui Lică sămădăul sămădăul este un supraveghetor peste porcari un simbol al Răului despre care aflase că deși tot porcar și el este om cu stare care poate să plătească grăsuni pierduți ori pe cei furați de frica lui Lică tremura toată Lunga deoarece era om aspru și neîndurat care știa toate înfundătură Tea pe toți oamenii buni dar mai ales pe cei răi porcar priceput el recunoștea urechea grăsunul lui pripășit și în oala cu varză dar era discret și tăcut în privința treburilor care nu nu l priveau în mod direct Lică cere cu autoritate să afle Cine e cârciumarul căruia i se prezintă cu agresivitate Eu sunt Lică sămădăul multe se zic despre mine și dintre multe multe vor fi adevărate și multe scornite el accentuează faptul că este periculos nimeni nu cutează să fure ba să l ferească Dumnezeu pe acela pe care aș crede că l pot bănui și îi pretinde lui Ghiță să l informeze despre tot ce se întâmplă cine umblă pe drum Cine trece pe aici cine ce zice și Cine ce face Ghiță este copleșit de gânduri negre pentru că simte pericolul care l pândește dacă se supune lui Lică dar și riscul și mai mare dacă l refuză desfășurarea acțiunii conflictul psihologic se amplifică treptat Pe măsură ce Ghiță se implică în afacerile necinstite ale lui Lica speriat de atitudinea sămădăului Ghiță își cumpără Două pistoale își ia încă o slugă pe marți un ungur înalt ca un un brad și doi căței pe care îi pune în lanț ca să se înrăi ască Ana vede că bărbatul ei este îngândurat se înstrăinează de ea și de copii se făcuse mai de Toot ursuz se enerva din nimic nu mai zâmbea ca înainte iar ea se temea să l întrebe ce are deoarece el se mânia cu ușurință Ghiță își dă seama că la Moara cu noroc nu putea să stea nimeni fără voia lui Lică iar el își dorea să rămân aici numai trei ani să pot sta aici și să mă pun pe picioare și pentru prima oară el se gândește că ar fi fost bine să aibă nevastă și copii și să poată spune prea puțin îmi pasă lacom de bani Ghiță Este gata să și pună pe un an doi capul în primejdie enerv se că se simte legat pe de o parte de familie și pe de alta de sămădău tot zbuciumul lăuntric al lui Ghiță este atent analizat de narator prin stilul indirect liber precum și prin monolog interior dezvăluind gândurile negre și chinurile sale sufletești venit la han pentru a doua oară Lică mângâie câinii care se gudură ascultători gest Ce stârnește disperarea lui Ghiță care î dă seama că este total lipsit de apărare sămădăul se apropie de câini și i netezi cu mulțumirea omului care a dat o nouă dovadă despre dibăcia sa apoi îi arată cârciumarului un teanc de bucăți de piele înșirate pe o verigă de sârmă pe care erau inscripționate semnele turmelor lui și pe care le punea la urechea porcilor Ghiță va trebui să fie atent la semnele turmelor care treceau pe acolo să țină minte cum arată Porcarul și să tacă iar dacă refuză îmi fac rând de alt om la moară cu noroc îl amenință Lică sămădăul intuiește în Ghiță lăcomia nestăpânită pentru bani și ca să fie sigur de loialitatea lui Îl supune unui test îi cere toate Cheile casei se duce la sertarul cu bani și ia de acolo în teanc fără să i numere spunându i că sunt cu împrumut și că o să i înapoieze deoarece Lică rânjea la el cu satisfacție Ghiță i sugerează că ar fi mai bine pentru toți dacă sămădăul l ar considera mic nu slugă Lică tu trebuie să înțelegi că oamenii ca mine sunt slugi primejdioase dar prieteni neprețuiți înfricoșată Ana își avertizează soțul că Porcarul e om rău și primejdios mai ales că î vede plătind mai mult decât consuma mijloacele de analiză psihologică pe care naratorul le folosește cu măestrie sunt dialogul introspecția conștiinței și a sufletului realizate prin stilul indirect liber evidențiind frământarea și Neliniștea sufletească din ce în ce mai greu de suportat de către protagonist la han se abăteau din ce în ce mai des jandarmii de la Ineu și dintre toți lui Ghiță îi plăcea de căprarul Pintea singurul cu care mararul ar fi îndrăznit să vorbească mai pe față aproape de Sfântul Dumitru Lică sosește la han împreună cu buză ruptă cu săilă boarul și cu răuț stă de vorbă cu oamenii în cârciumă și l Întreabă pe Ghiță dacă știe când vine Arendașul evreu după chirie Apoi vrea să joace cu Ană iar Ghiță O îndeamnă joacă muiere parcă are să ți ia ceva din frumusețe Dar când își vede nevasta îmbujorată de plăcerea jocului iar pe Lică strângând o în brațe și sărutând o Viță fierbea în el Ros de gelozie și rănit în Orgoliul de soț sămădăul rămăsese la Moara cu noroc pentru că are o vorbă cu Arendașul dar noaptea trezită de lătrăturile câinilor Ana îl vede venind la han dinspre fundureni a doua zi ei Află de la Pintea că noaptea trecută Arendașul fusese prădat bătut de abia se mai ținea pe picioare iar acesta avusese impresia că unul dintre cei doi tâlhari ar fi fost Lică deși avuseseră fețele acoperite Ghiță spune lui Pintea că Lică dormise la han și că nu plecase nicăieri ci abia în acea dimineață părăsise Hanul în drum spre Ineu Pintea îi destăinuie că fusese tovarăș cu Lică furaseră niște cai și fuseseră închiși împreună apoi se certaseră atât de rău încât el îl urăște de moarte și jură că se va spânzura dacă împlinește 40 de ani și n o să dovedească tâlhăriile lui Lică și să l aresteze la han sosește o trăsură boierească trasă de trei cai cu un fecior pe capră lângă Vizitiu în care călătorea o doamnă îmbrăcată în doliu și un copil achitând consumația femeia îi dă annei o bancnotă ruptă la un colț și La rugămintea hangiței de a i da alta tânăra scoase zâmbind o pungă mare și plină de hârtii noi nouțe luă una dintre ele și i odete apoi se găti de plecare la Ineu Ghiță depune mărturie mincinoasă el jură pe pâne și pe sare când nu știe De ce sămădăul îl căuta pe arendaș și declară că că Lică a stat toată noaptea la cârciumă întorcând se cu Pintea la han găsesc pe drum trăsura boierească fără cai pe iarbă văd un copil mort iar spre miezul nopții jandarmii găsesc cadavrul unei femei tinere îmbrăcate în negru și un bici cu care i fuseseră legate mâinile biciul era lui Lică Pintea îl cunoștea Bine Iar acasă la buză ruptă este găsită o parte din argintăria furată de la arendaș procesul are loc la ora dea mare și mărturiile tuturor conduc spre sacrificarea lui buză ruptă și săilă boaru care au fost condamnați pe viață după proces Ghiță se simte foarte vinovat pentru că jurase strâmb și spune cu lacrimi în ochi iartă mă Ano iartă mă Cel puțin tu Căci eu n am să mă iert cât voi trăi pe fața pământului măcinat de remușcări Ghiță își compătimește copiii printr un monolog interior prin care se autocaracterizează sărmanilor mei copii voi nu mai aveți cum avuseseră părinții voștri un tată om cinstit tatăl vostru e un ticălos Slavici Realizează o analiză psihologică profundă a lui Ghiță frământările interioare zbuciumul și setea pentru bani devin din ce în ce mai chinuitoare iar acum simte o adevărată plăcere la vederea sângelui îi destăinuie lui Ghiță principiul său de viață și anume că un om poate fi stăpânit dacă i descoperi punctul slab iar cel mai pe periculos defect este slăbiciunea pentru o singură femeie aluzia lui Lică este clară sugerând că slăbiciunea cea mai mare a lui Ghiță era Iubirea pentru Ana și hotărăște brusc să l demaște ia toate bancnotele însemnate și se duce cu ele la Pintea care plănuiește să l prindă pe Lică în flagrant Pintea îi dă înapoi bani buni dar cârciumarul nu i spune că jumătate din bani sunt ai lui recuperând și astfel întreaga sumă Ghiță își găsește prin monolog interior scuze pentru lăcomia care î stăpânește așa m a lăsat Dumnezeu Ce să fac dacă e în mine Ceva mai tare decât Voința mea Nici Cocoșatul nu e însuși vinovat că are cocoașă în spinare nimeni mai mult decât dânsul n ar dori să n o aibă în săptămâna Paștelui bătrâna pleacă împreună cu nepoții să petreacă sărbătorile la niște rude din Ineu iar Ana insistă să rămână cu bărbatul ei acasă stricând astfel planurile soțului Lică se enervează că nu l găsește singur pe Ghiță și izbucnește să te ferească Dumnezeu de oamenii care au slăbiciune de Vrom muiere de aceea Lică îl Sfătuiește pe să plece undeva și să l lase singur cu nevasta lui ca să se vindece de slăbiciunea pe care o avea pentru o singură femeie are să ți fie greu acum o dată de aici înainte Ești lecuit pe vecie tu vezi că ea mi se dă de bunăvoie așa sunt muierile punctul culminant consolă se ca un laș așa mi a fost rânduit Ghiță acceptă să plece și se gândește că se va întoarce p în serat cu Pintea și l vor prinde pe sămădău cu banii însemnați asupra lui reușind astfel să l ducă la spânzurătoare Ana dezamăgită de comportarea soțului ei crezând că n o mai iubește se aruncă în brațele lui Lică după care îl roagă s o ia cu el întrucât îi e rușine să mai dea ochii cu Ghiță sămădăul O respinge cu indiferență și o Sfătuiește să se împace cu bărbatul ei deznodământul Pintea este puternic impresionat de faptul că Ghiță își sacrificase nevasta pentru a l prinde pe Lică tare om ești o Ghiță și eu îl urăsc pe Lică Dar n aș fi putut să mi arunc o nevastă ca a ta drept momeală în cursa cu care vreau să l prind ajunși în apropierea satului Pintea împreună cu marț și cu încă doi jandarmi Îl văd pe Lică plecând în goana calului de la han și pornesc în urmărirea a lui Ghiță se îndreaptă spre Moara cu noroc cu gândul să și încheie socotelile cu nevastă sa când în han au năvălit ilică și răuț Ana era întinsă la pământ și Cu pieptul plin de sânge cald iar Ghiță o ținea sub genunchi și apăsa cuțitul mai adânc spre inima ei bărbatul considerând că numai astfel îi scapă sufletul de păcatul trădării și o izbăvește răuț își descarcă pistolul în ceafa lui Ghiță care căzu fără să mai poată afla Cine l a împușcat sămădăul dă ordine tovarășilor săi să găsească banii cârciumarului Apoi să dea foc hanului Lică încearcă să fugă dar calul este obosit de atâta alergătură Și atunci se hotărăște să treacă râul în not dar acesta se aflase de la ploaie simțindu-și ținti ochii la un stejar uscat ce stetea la depărtare de vreo 50 de pași scrâșni din dinți apoi își încordă toate puterile și se pe zi înainte Pintea îl găsește cu capul sfărâmat la tulpina Stejarului și ca să nu afle nimeni că i scăpase din nou de data aceasta definitiv îi împinge trupul în valurile râului finalul finalul nuvelei este reprezentat ca și incipitul de cuvintele bătrânei care se întorsese și stătea cu băieții pe o piatră plângând cu lacrimi amare soarta nemiloasă se vede că au lăsat ferestrele deschise simțeam eu că nu are să iasă bine dar așa le a fost dată bun cunoscător al psihologiei umane al rânduielilor rurale al datinilor obiceiurilor și superstițiilor populare Ioan Slavici este neîndurător cu cei care se abat de la principiile fundamentale ale moralei și își pedepsește personajele proporțional cu greșelile săvârșite de acestea focul din finalul nuvelei este sugestiv pentru nevoia de a fi purificat locul acela de toate relele ce se înfăptui la cârciuma Moara cu noroc deoarece e o specie epică de întindere medie cu un singur plan narativ un conflict consolidat o intrigă bine evidențiată și cu personaje puternic conturate Unele dintre ele complexe opera literară Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvelă introspecția și observația psihologică pe care Slavici le folosește în sondarea personajelor precum și pedepsirea exemplară a acestora definesc opera ca nuvelă psihologică limba jul artistic opera lui Ioan Slavici are un profund caracter popular atât prin tematică prin concepția morală cât și prin dragostea lui pentru Sufletul omenesc El este un adevărat maestru în construirea dialogurilor și a monologurile interioare prin care sondează Sufletul omenesc Analizează reacțiile Trăirile interioare gândurile personajelor deși a fost acuzat de Folosirea excesivă a regionalismelor stilul lui Slavici are o oralitate asemănătoare cu acea a lui Ion Creangă dând impresia de spunere a întâmplărilor în fața unui auditoriu mai ales că și el intervine deseori în narațiune fie prin exclamații fie prin proverbe și zicători Ioan Slavici reușește să comunice cu claritate ideile să formuleze cu o concizie clasică trăsătura unui personaj să Descrie un peisaj cu mijloace simple într o frază sobră fără ornamente inutile valoare limbii literare constând tocmai în lipsa de stil în con limbajul artistic este original prin vigoare sobrietate spontaneitate și oralitate Ioan Slavici fiind inițiatorul prozei realiste în literatura română și a nuvelei de analiză psihologică solidă prin dragostea lui profundă pentru oameni în gândul meu rostul scrierii a fost întotdeauna îndrumarea spre o viețuire potrivită cu Firea omenească Ioan Slavici lumea prin care am trecut