Overview
Lecția prezintă tipurile de raționamente importante pentru bacalaureat: inductiv, deductiv, demonstrație, argumentare și sofisme, cu accent pe inducție și diferențierea raționamentelor.
Tipuri de Raționamente
- Raționamentele pot fi deductive (de la general la particular) sau inductive (de la particular la general).
- Deductivele pot fi imediate (o premisă) sau mediate (mai multe premise).
- Raționamentele inductive formulează o concluzie mai generală decât premisele.
- Concluzia unui raționament deductiv este cel mult la fel de generală ca premisele.
Inducția
- Inducția presupune generalizarea de la unele cazuri la toate cazurile dintr-o clasă.
- Inducția completă: studierea tuturor cazurilor dintr-o mulțime finită, concluzia este certă.
- Inducția incompletă: formularea unei concluzii despre o mulțime foarte mare sau infinită, pe baza unui eșantion; concluzia este probabilă.
- Inducția populară (prin simplă enumerare): raționament spontan, fără metodă, deseori la baza superstițiilor sau prejudecăților.
- Inducția științifică: bazată pe observare și experiment, cu eșantion selectat riguros.
Argumentare, Demonstrație și Sofisme
- Raționamentul se desfășoară în minte, argumentarea convinge o altă persoană, demonstrația expune gândirea pentru oricine.
- Demonstrația trebuie să aibă: teza clară, premise adevărate, premise independente de teză, proces demonstrativ corect; teza rămâne neschimbată.
- Sofismele sunt erori de gândire intenționate (sofisme) sau neintenționate (paralogisme), pot fi formale (erori de structură) sau materiale (erori de conținut).
- Tipuri de sofisme materiale: de limbaj, de circularitate, de poziție neîntemeiată, de relevanță, de dovezi insuficiente.
Clasificări și Reguli
- Inferențele se clasifică după numărul premiselor: imediate (o premisă), mediate (mai multe premise).
- După gradul de generalitate: deductive (de la toți la unii), inductive (de la unii la toți).
- După probabilitatea concluziei: tari (foarte probabilă), slabe (puțin probabilă).
- În demonstrație, teza trebuie să fie clară, probabilă, să nu se schimbe; premisele, adevărate și independente de teză.
Exemple Practice
- Dacă unii pictori sunt x, atunci toți pictorii sunt x – inducție incompletă.
- Dacă fiecare elev este x, atunci toți elevii sunt x – inducție completă.
- Conversiunile și obversiunile sunt raționamente deductive imediate.
Key Terms & Definitions
- Inducție — raționament de la cazuri particulare la concluzie generală.
- Inducție completă — generalizare după analiza tuturor cazurilor finite.
- Inducție incompletă — generalizare pe baza unui eșantion incomplet.
- Demonstrație — expunerea unui raționament, cu reguli stricte de prezentare.
- Argumentare — convingerea altcuiva de adevărul unei teze.
- Sofism — eroare intenționată de raționament.
- Paralogism — eroare neintenționată de raționament.
Action Items / Next Steps
- Exersează identificarea tipului de raționament într-un enunț.
- Repetă regulile demonstrației și exemplele de inducție.
- Revizuiește tipurile de sofisme prezentate în manual.