Bună ziua! Astăzi vom discuta despre energia necesară contracției. Așa cum știm, contracția musculară presupune un consum considerabil de energie și putem să luăm această energie din diferiți compuși care au legături fosfat macroedrice, legături cu nivel energetic ridicat, cum ar fi ATP-ul, adenozintrii fosfatul și creatin fosfatul.
Prima sursă de energie este reprezentată de ATP, de hidroliza sau descompunerea directă a ATP-ului în prezența unei enzime ATPază. ATP-ul, adenozin trifosforic, se descompune în adenozin difosforic și fosfat plus. Care energie va fi folosită în activitatea actinomiozinică?
suficientă pentru contracție, dacă mușcul nu are activitate foarte intensă, ATP-ul este utilizat predominant pentru a da energia necesară acestui proces. Dacă ATP-ul se consumă, el va fi refăcut pe seama unui alt compus macroergic și anume creatin fosfatul sau fosfocreatina care se Descompone în creatină fosfat și energie și această energie este utilizată pentru refacerea rezervelor de ATP. Poate ne întrebăm de ce nu face creatin fosfatul aceasta în mod direct, să dea energie direct mușcului, direct celulei musculare și preferă să utilizeze acest mod indirect de a reface ATP-ul.
Explicația este că... aceea că deși creatin fosfatul are mai multă energie, el nu comunică la fel de bine cu sistemele funcționale celulare, de aceea va reface ATP-ul. Dacă activitatea musculară este foarte intensă, aceste substanțe, ATP-ul și creatin fosfatul, se refac pe seama metabolismului glucidii prin descompunerea glucozei în respirația celulară, proces în care se obține de asemenea energie. considerabilă. În mitocondrie, așa cum știm, are loc acest proces al respirației celulare, este uzina de energie a celulei.
Ne amintim că mitocondrie este un organism celular comun cu membrană dublă, are o membrană externă, o membrană internă cu pliuri numite criste mitocondriale, un spațiu intermembranar și interiorul matrice. În membrana interna mitocondrii se găsește un sistem transportor de electroni sau lanțe respirator unde au loc intense reacții de oxidoreducere iar în spațiul intern membranar va avea loc chemioosmoza un proces prin care are loc pomparea protonilor de hidrogen prin membrana interna mitocondrii se creează un gradient protonic și în final cu ajutorul unei enzime ATP sintetaza se va produce ATP, o cantitate considerabilă de ATP. Toate procesele acestea, toate etapele care au loc în mitocondrie presupun un consum de oxigen și pentru că se obține mult ATP E o relație de fosforilare în prezența oxigenului, partea aceasta se numește și fosforilare oxidativă. De unde provine oxigenul, poate vă întrebați.
Oxigenul este adus la celule sau fibrele musculare de sânge, el poate fi într-un procent mic dizolvat în plasmă și preponderent se află sub formă de combinație labilă cu hemoglobina, sub formă de oxihemoglobina, o combinație labilă, adică instabilă, care va elibera oxigenul și... Oxigenul se va lega de mioglobină care constituie un rezervor de oxigen la nivel celular. Culoarea roșie a celor musculare este dată de această mioglobină. Deci cât timp avem oxigen în celula muscular, ea este legată de mioglobină și va fi cedată apoi activității pentru activitatea de mitocondrie. Deci cât timp avem oxigen, are loc acest...
proces al respirației celulare din mitocondrie. Dacă nu avem suficient oxigen, ne vom opri în etapa anterioară în care, iată, plecând, suntem în celula musculară, De la glucoză, care este o hexoză, o primă etapă din descompunerea glucozei se numește glicoliză, iar loc în citoplasmă nu necesită oxigen, este o etapă comună atât pentru respirație de tip aerob cât și pentru cea de tip anaerob. Prin glicoliză, molecula de glucoză se descompune până la acid piruvic, care are această formulă, este observăm un... un cetoacid și evident pentru că aici avem 6 carbone și aici 3, deci vom obține 2 moli de acid piruvic.
În acest proces se eliberează ceva energie, 2 ATP, dar oricum în legătură, în moleculele de acid piruvic rămâne suficient de multă energie. Dacă celula nu mai are rezerve de oxigen, acidul piruvic, așadar în absența oxigenului, se transformă în Acidul lactic rămâne, se acumulează în mușchincelile musculare, determină modificări ale pH-ului, apare o bosteală musculară, o datorie de oxigen, care o putem să înțelegem prin respirarea, respiratul cu dificultate după un efort fizic foarte intens. În perioada de refaceri, deci după efortul fizic intens, în care am ajuns la febră musculară, în perioada de refacere ulterioară, procesele oxidative rămân intense, se refac ATP-ul, creatin, fosfatul, se metabolizează acidul lactic care va fi dus prin sânge la ficat. Spunem că mușchiul se achită de datoria de oxigen prin aceste activități ulterioare de metabolizare.
Privind mai în detaliu procesul de respirație celulară, deci de la acid piruvic în prezența oxigenului, pătrundem în matricea mitocondrială, acidul piruvic se transformă în acetilcoenzima A, care intră în ciclu de reacții Krebs din matricea mitocondrială, reacții de decarboxilare, prin care se scoate carboxilul sub formă de dioxid de carbon, obținem și ceva energie 2 mod de ATP și Reacții de dehydrogenare, se scot protoni de hidrogen și electroni. Electronii vor fi transportați printr-un lanț de transportori, lanț respirator din membrana interna mitocondriei. Au loc reacții de oxidoreducere, se obține energie care va fi folosită pentru chemiosmoz, adică pentru pomparea protonilor de hidrogen prin membrana interna mitocondriei în acest spațiu intermembranar.
și acești protoni se vor reîntoarce în matricea mitocondrială cu ajutorul unei enzime care se numește ATP sintetaza și această energie uriașă care se eliberează va fi îmbagaținată în legăturile fosfat-macroerice a 34 de mol de ATP. Dacă încercăm să facem totalul de ATP, iată avem Pentru o respirație completă avem 2 ATP obținuți în glicoliză plus 2 de ATP din ciclu creț și 34 din pat această vinară de fosforilare oxidativă în care am combinat transportul de electroni cu ajutorul sistemului transportorului electroni și chemiosmoza, deci plus 34 în total 38. Reacția, ecuația globală este aceasta. molecula de glucoză plus oxigen obținem de oxide carbon, apă și 38 de molde ATP facem echilibru chimic și observăm multă energie în respirația de tip aerob în cea de tip anaerob vedem că ne oprim la acid piruvic și acid lactic, deci rezultă doar 2 molde ATP energie puțină pentru contractii intense pe perioade de timp scurte. Aceasta a fost lecția despre energia necesară contra acției.
Am văzut că apelăm în primul rând la ATP, apoi la creatin fosfat care reface ATP-ul, iar dacă cele două se consumă, vom obține energia din descompunerea glucozei, fie aer, cât timp avem oxigen. fie anaerob. În speranța că v-a fost de folos, vă urez o zi frumoasă și nu uitați să vă abonați. La revedere!